Cele mai recente previziuni ale BERD arată că economia României ar urma să înregistreze anul acesta o scădere cu 5%, faţă de un declin de 4% previzionat în mai, conform agerpres.ro

Pentru 2021, BERD se aşteaptă la o expansiune cu 3% a PIB-ului României, comparativ cu un avans de 4% previzionat în mai.

Datoria guvernamentală a ajuns la 42,2% din PIB, la finalul lunii iulie

Ministerul Finanțelor Publice a centralizat datele referitoare la datoria administrației publice. Așadar, potrivit informațiilor MFP, datoria guvernamentală a ajuns la 444,399 miliarde de lei, respectiv 42,2% din PIB, faţă de 373,5 miliarde lei (35,2% din PIB) la sfârşitul anului trecut.

Din aceasta, suma de 14,96 miliarde de lei reprezenta datoria pe termen scurt şi restul pe termen mediu şi lung. Cea mai mare parte din această datorie, respectiv 382,92 miliarde de lei, era reprezentată de titluri de stat.

Datoria administraţiei publice centrale se ridica la 429,61 miliarde de lei, din care 414,66 miliarde de lei pe termen mediu şi lung, cea mai mare parte fiind în lei (201,734 miliarde de lei) şi euro (184,84 miliarde de lei, echivalent).

Datoria administraţiei publice locale se cifra la 14,79 miliarde de lei, din care 14,771 miliarde de lei pe termen mediu şi lung.

Conform datelor MFP, datoria externă a administraţiei publice era de 221,829 miliarde de lei, din care 217,56 miliarde de lei cea a administraţiei publice centrale şi 4,27 miliarde de lei a administraţiei publice locale, şi aproape în totalitate (221,676 miliarde de lei) era pe termen mediu şi lung.

Ce spune Cristian Socol despre datoria guvernamentală

„Explozia datoriei guvernamentale în ultimele 10 luni. Datele oficiale Eurostat arată că în primele 3 luni din 2020 (înainte de pandemie) datoria României accelera în timp ce în alte țări europene scădea (România plus 245 euro pe locuitor, Cehia plus 85, Bulgaria plus 4 euro pe locuitor în timp ce Croatia minus 46 euro pe locuitor, Polonia minus 82, Grecia minus 165 iar Ungaria minus 635 euro pe locuitor). În perioada noiembrie 2019 – prezent, Guvernul a împrumutat peste 120 miliarde lei, de 3 ori mai mult decât guvernarea anterioară.

Cu o viteză de împrumut cuprinsă între 800 și 1000 euro pe secundă, ponderea datoriei guvernamentale a explodat la 40,2% din PIB în luna iunie 2020, amanetându-se astfel viitorul economic și social al României pe termen mediu și lung. Se intră astfel în spirala total nesustenabilă deficite bugetare mari – explozia datoriei guvernamentale – cheltuieli mari cu dobânzile – deficite bugetare ridicate – nevoie mai mare de finanțare – explozia datoriei guvernamentale.

Explozia datoriei guvernamentale pune presiune pe buget. Cheltuielile cu dobânzile realizate din buget în primele 7 luni din anul curent au fost cu 20,3% mai mari decât cele realizate în aceeasi perioadă a anului trecut (date aferente ultimei execuții bugetare publicate de Ministerul Finanțelor Publice).

De altfel, faptul că Guvernul se împrumută mai mult și mai scump este validat și de ultima rectificare bugetară, procedură prin care au fost suplimentate cheltuielile cu dobânzile pentru anul 2020 cu 1,7 miliarde lei. Îngrijorătoare este și mărirea ponderii datoriei guvernamentale pe termen scurt în total datorie de la 2,9% în octombrie 2019 la 4,3% în iulie 2020.

Cu cât ponderea datoriei pe termen scurt este mai ridicată cu atât presiunea pe buget este mai mare, randamentele cerute de investitori sunt mai mari iar probabilitatea de a intra în criză de lichiditate crește.

Explozia datoriei guvernamentale a trecut dincolo de pragul de alertă și mărește probabilitatea intrării României în insolvență fiscală (criză de lichiditate) în prima jumătate a anului viitor.

Calcule de sustenabilitate pe datoria guvernamentală făcute de FMI, BNR dar și de către cercetători din mediul academic arată că depășirea nivelului de 40% din PIB (reamintesc că avem deja 40,2% din PIB în iulie 2020 și se estimează 45% din PIB la sfârșitul anului 2020) înseamnă un risc ridicat de sustenabilitate, crește probabilitatea intrării în recesiune adâncă a economiei și mărește riscul de intrare în criză de lichiditate (eveniment fiscal/bugetar prin care o țară nu mai poate face față cheltuielilor curente cu veniturile atrase la buget iar pe piețele externe se află în default parțial sau total – nu se poate împrumuta decât la costuri prohibitive)”, este de părere Cristian Socol.