Un război lung va testa capacitatea SUA și a aliaților săi europeni de a continua să sprijine Ucraina din punct de vedere militar și economic și să facă față lipsei de gaz rusesc, scrie Goyo G. Maestro în noua sa opinie pentru La Razon.
Evoluția războiului din Ucraina. Un război lung va testa capacitatea SUA și a aliaților europeni
Cum poate evolua războiul din Ucraina? De la începutul invaziei din 24 februarie, diverși lideri politici și o armată de analiști internaționali au vorbit despre evoluția războiului lansat de Vladimir Putin. Astăzi, observatorii descriu în linii mari trei scenarii posibile: un colaps militar rusesc, un atac cu arme nucleare care ar schimba dimensiunea războiului și un conflict înghețat de intensitate mai mică, dar extrem de instabil.
Posibilitatea unei păci negociate a dispărut din birourile puterii atât din Rusia, cât și din Ucraina. Deși este o opțiune care nu a avut niciodată mari apărători între cele două părți, acum pare din ce în ce mai imposibil de fezabilă. Președintele Volodimir Zelenski a promulgat, marți, un decret care include concluziile Consiliului de Securitate și Apărare Națională desfășurat vinerea trecută și care ia în considerare, printre alte aspecte, că este „imposibil” să se deschidă un proces de negocieri cu Rusia pentru a pune capăt conflictului armat.
Documentul semnat de Zelenski, marți, pune accentul pe figura președintelui rus. Săptămâna trecută, președintele ucrainean a susținut că nu există posibilitatea de a negocia atât timp cât Putin rămâne la Kremlin. „Vom negocia, dar cu noul președinte”, a avertizat Zelenski.
Puțini lideri occidentali au luat în considerare ca Putin să părăsească puterea
Opțiunea ca Putin să părăsească puterea este una pe care puțini lideri politici occidentali au pus-o pe masă. Cu luni în urmă, președintele Statelor Unite, Joe Biden, a ridicat suspiciuni, afirmând că Putin „nu poate continua la putere”. Observatorii internațional au interpretat că șeful Casei Albe făcea aluzie la schimbarea regimului de la Moscova. Biden a rectificat și a spus că nu vrea să lanseze acest mesaj. Dar există o credință tot mai mare în Ucraina că războiul se poate termina doar dacă Putin părăsește președinția.
Sancțiunile care afectează populația rusă și mobilizarea parțială decretată de Putin pentru a lupta în Ucraina ar putea fi doi declanșatori ai unei posibile rebeliuni în interiorul Rusiei, potrivit diverșilor analiști, dar realitatea este că aproape că nu există semne de nemulțumire pe scară largă în interiorul Rusiei. Alexander Motyl, profesor la Universitatea Rudgers din Newark (SUA), dă o șansă de 50% ca Putin să fie răsturnat și să existe o luptă pentru putere la Kremlin înainte de sfârșitul anului 2022. „Este probabil ca rușii să protesteze din ce în ce mai mult, cu demonstrații și recurgeri la violență împotriva regimului”, explică el pentru LA RAZÓN.
Neil Winn, profesor la Școala de Politică și Studii Internaționale de la Universitatea din Leeds, asigură că primul scenariu este cel al unui impas și al unei legături între forțele ruse și ucrainene. „Al doilea scenariu este acela al revenirii la status quo-ul de dinainte de 2014, cu revenirea Crimeei. Al treilea este cucerirea și anexarea de către Rusia a mai multor regiuni ale Ucrainei și crearea unei Rusii Mari. Al patrulea scenariu este colapsul moral și logistic al armatei ruse în Ucraina și o retragere pe teritoriul rus. Ultimul și al cincilea scenariu este că unele regiuni ale Ucrainei rămân rusești, în timp ce alte regiuni sunt returnate Ucrainei”.
Este probabil un colaps militar
Experții consultați de Foreign Policy consideră că un colaps militar rusesc este mai probabil. Deși Rusia are încă un mare arsenal de război și poate cere o mobilizare totală a populației, o Rusia încolțită și înarmată nuclear, cu o armată prost pregătită și prost echipată, ar putea provoca mari pagube întregii lumi printr-un posibil atac nuclear sau chimic, potrivit lui Jack Detsch, un reporter pentru Politica Externă de la Pentagon.
Opțiunea care vorbește despre o posibilă utilizare a armelor nucleare în Ucraina a căpătat putere în ultimele zile. Putin „face fanfaronadă chiar acum”, a declarat Iuri Fiodorov, un analist militar din Praga, pentru Reuters. „Dar ce se va întâmpla peste o săptămână sau o lună este greu de spus, când înțelege că războiul este pierdut”.
Deși niciun oficial rus nu a vorbit despre posibilitatea utilizării armelor nucleare, Kremlinul ar avea mai multe opțiuni pe masă, precum aruncarea de arme nucleare tactice din avioane sau tragerea cu rachete de pe uscat, nave sau submarine. Armele nucleare tactice sunt cele folosite pe câmpul de luptă într-un scop „tactic” și nu au potențialul distructiv al bombelor nucleare mari capabile să distrugă orașe întregi și să cufunde lumea într-un scenariu de coșmar apocaliptic.
O altă evoluție probabilă este un conflict lung, de intensitate scăzută
„Rusia alimentează un conflict înghețat pentru o perioadă până când are șansa să se regenereze”, a declarat pentru FP Dara Massicot, cercetător senior în politici la Rand Corporation. Un conflict înghețat ar pune la încercare răbdarea SUA și a aliaților săi europeni, care ar trebui să continue să ofere fonduri pentru sprijinul militar și economic al Ucrainei din ce în ce mai sărace, în timp ce Europa învață să facă față efectelor lipsei gazului rusesc.
Rezistența tenace a forțelor ucrainene și sosirea unor cantități mari de arme din ce în ce mai avansate din Statele Unite la Kiev sunt doi factori care determină cursul războiului, dă asigurări analistul Robert Farley pentru LA RAZÓN: „Se pare că rușii au evaluat bine capacitatea Ucrainei de a duce un război mobil și capacitatea sa de a profita de slăbiciunile poziției ruse. Există, de asemenea, semne că forțele ruse (și milițiile locale) sunt demoralizate și nu sunt dispuse să lupte din poziții defavorizate”.
Oricum ar fi, Putin a preluat controlul direct asupra unor decizii militare, potrivit presei americane. Recent, „New York Times” a dezvăluit că chiriașul Kremlinului a preferat să sacrifice trupe pentru a câștiga timp, respingând cererea comandanților săi de a retrage 20.000 de soldați prinși pe malul de vest al râului Nipru. Această decizie a expus mii de trupe la moarte probabilă, dezertare și predare în fața Armatei ucrainene. „Pentru Putin a fost un sacrificiu util să transmită imaginea că armata sa, deși în mod evident nu avansează, supraviețuiește în Ucraina„, scrie Herman Pirchner, președintele fondator al Consiliului American de Politică Externă, scrie La Razon.