Germania, în recesiune economică pentru al doilea an consecutiv
Germania, cea mai mare economie din zona euro, a înregistrat o contracție economică pentru al doilea an consecutiv în 2024, conform datelor publicate de Institutul de Statistică (Destatis). Produsul Intern Brut (PIB) al țării a scăzut cu 0,2% pe parcursul anului, după o scădere de 0,3% în 2023.
În ultimul trimestru al anului trecut, economia germană a suferit o contracție de 0,1%, urmând unei creșteri modeste de 0,1% în trimestrul precedent. Această performanță slabă reconfirmă statutul Germaniei ca având cea mai slabă evoluție economică dintre statele din zona euro în 2024.
Motivul principal al acestei contracții este orientarea economiei germane spre exporturi, care au fost grav afectate de o cerere globală redusă și de intensificarea concurenței cu produsele chinezești.
Exporturile, în special cele de mașini și echipamente industriale, au scăzut cu 0,8% comparativ cu 2023. Alte probleme includ costurile ridicate ale energiei, dobânzile mari și incertitudinile economice generale, factori care au împiedicat o redresare economică robustă. Ruth Brand, șefa Destatis, a declarat că aceste dificultăți structurale au contribuit semnificativ la evoluția negativă a economiei.
Consumul privat, un motor esențial al redresării economice, a crescut cu doar 0,3% în 2024, în timp ce cheltuielile guvernamentale au continuat să fie un factor important pentru economie.
În ceea ce privește deficitul bugetar, Germania a înregistrat un nivel de 2,6% din PIB în 2024, același ca în anul precedent, respectând reglementările Uniunii Europene care impun un deficit sub 3%. Pe de altă parte, rata anuală a inflației a scăzut la 2,2%, o îmbunătățire semnificativă față de nivelul de 5,9% înregistrat în 2023.
Pentru 2025, Banca Centrală a Germaniei (Bundesbank) prognozează o creștere economică modestă de 0,2%, dar nu există așteptări pentru o redresare semnificativă.
Italia: Datoria publică atinge un nou record
Italia, a treia economie a zonei euro, a înregistrat un nou maxim istoric al datoriei publice în noiembrie 2024. Potrivit datelor publicate de Banca Italiei, nivelul datoriei a ajuns la 3.005,2 miliarde de euro, depășind pragul de 3.000 de miliarde pentru prima dată. În luna anterioară, datoria publică era de 2.981,3 miliarde de euro, ceea ce reflectă o creștere rapidă a cheltuielilor guvernamentale.
Datoria publică a Italiei este a doua cea mai mare din zona euro, raportată la PIB, după cea a Greciei. În 2023, raportul datorie/PIB era de 135%, iar guvernul italian estimează că acesta va ajunge la 138% până în 2026. Această creștere ar putea fi accentuată dacă economia italiană nu reușește să atingă ținta de creștere de 1,2% stabilită pentru 2025.
Majoritatea analiștilor prognozează însă o creștere economică mai modestă, ceea ce ar putea amplifica raportul datorie/PIB și ar putea crește dificultățile în accesarea finanțării de pe piețele internaționale.
Deși povara serviciului datoriei, ca procent din cheltuielile guvernamentale, a scăzut de la 7,5% în 2022 la 6,8% în 2023, aceasta rămâne un factor major de îngrijorare. Piețele financiare ar putea deveni mai reticente în fața obligațiunilor italiene, în special dacă economia continuă să stagneze.
În acest context, autoritățile de la Roma speră să reducă deficitul bugetar sub limita de 3% din PIB până în 2026. În 2023, deficitul era de 7,2%, iar pentru 2024 guvernul și-a propus o țintă de 3,8%.
