Cutia Pandorei a fost deschisa o data cu restituirea terenurilor agricole, proces ce a tras dupa sine prabusirea eficientei activitatilor agricole. Detinem un dublu record, de nedorit. Avem cel mai mare numar de exploatatii agricole (4,7 milioane) si cel mai mic numar de hectare/exploatatie (2,5 ha) din regiune. Comparand cele doua hectare si ceva pe care romanul face agricultura de subzistenta cu media de 18 ha cultivate de fermierul din Uniunea Europeana este lesne de priceput care dintre cei doi conteaza ca producator agricol. Situatia structurala a „fermelor” din Romania, sursa de reale probleme in perspectiva aderarii la Uniunea Europeana, este consecinta Legii funciare, care a creat cadrul pentru ca peste patru milioane de persoane sa se califice in vederea improprietaririi cu fractiuni infime din cele 9,4 milioane de hectare de privatizat. Bucurie mare la momentul respectiv, tristete nationala astazi, cand romanii redescopera roata. Agricultura moderna, intensiva si rentabila pentru cei ce o practica se face pe suprafete agricole de minimum 10-12 hectare. Media exploatatiei agricole din UE este de 18,7 hectare si chiar si acolo concentrarea terenurilor continua. In Europa centrala si de est, Bulgaria, Ungaria si Lituania sunt comparabile cu Romania din acest punct de vedere. Restul tarilor tind catre modelul european. Pentru ele, sfarsitul comunismului nu a insemnat distrugerea agriculturii intensive, ci reorganizarea fostelor cooperative in forme de asociere lucrative.
Batrani si saraci, ne pregatim pentru marea confruntare
Trendul dezastruos din punct de vedere economic al faramitarii suprafetelor agricole a fost acompaniat de cresterea populatiei agricole. In ultimii 12 ani, ponderea celor care lucreaza pamantul pentru a-si asigura cele necesare traiului de zi cu zi a crescut de la 3,3%, la 46%. Nu sunt oameni tineri, majoritatea avand peste 55 de ani. In medie, in tarile membre UE, procentajul celor angrenati in activitati agricole este de 5% din populatie, iar agricultura pe care acesti oameni o fac nu poate fi comparata cu cea din Romania. Mai mult, procentajul agricultorilor de peste 55 de ani este de aproape doua ori mai mare decat cel european. Sau, mai clar, Romania intra in cursa pentru pietele europene cu baza de productie facuta praf, cu mana de lucru excedentara si varstnica. Aceste doua inconveniente majore, carora li se adauga lipsa surselor de investitii accesibile celor din mediul rural si pierderea pietei interne, plaseaza intr-o cu totul alta lumina aderarea la Uniunea Europeana. Nu este inceputul unei frumoase vacante, finantate de altii, ci startul intr-o cursa ai caror castigatori vor scoate profit de pe urma perdantilor.
Agricultura tarilor foste socialiste – Plusuri, minusuri, constrangeri
Plusuri: soluri fertile/conditii naturale favorabile (EST, SLK, ROM, BUL); traditie si diversitate in practicarea agriculturii (LIT, BUL, POL, LIT, ROM); nivel relativ redus al ocuparii in sectorul agricol (EST, CEH, SLK); costuri reduse ale input-urilor (UNG, LIT, POL); dezvoltarea fermelor ecologice (LIT, POL, ROM); cunostinte profesionale si potential de dezvoltare (EST, CEH, SLK, ROM).
Minusuri: caracterul foarte fragmentat al proprietatii agricole/slaba dezvoltare a pietei funciare (LIT, LET, POL, BUL, ROM); nivelul redus al mecanizarii fermelor (EST, LIT, LET, BUL, ROM); slaba productivitate a muncii si a terenului (LET, POL, SLO); lipsa investitiilor (EST, LIT, UNG, ROM).
Constrangeri: concurenta de pe pietele interne, standardele de calitate europene, pierderea fortei de munca calificate.