Desi majoritatea bancherilor nu cred ca vor exista modificari sensibile la nivelul timpilor de asteptare la ghisee sau in ceea ce priveste complicarea formalitatilor bancare, o serie de clienti au pareri contrare. „In loc ca sistemul bancar sa se flexibilizeze se intampla exact invers. Cred ca aceasta masura a BNR nu va conduce decat la amplificarea birocratiei din banci, care si asa este destul de stufoasa”, ne declara doamna Maria Grapini, director general la firma timisoreana Pasmatex. „Eu sunt de acord ca este necesar ca banca sa-si cunoasca clientul, dar cred ca toate aceste noi proceduri vor mari foarte mult timpul de asteptare la ghiseu, si vor complica si mai mult lucrurile, daca ne gandim la documentele pe care va trebui sa le completam. In plus, nu cred ca cei care au creat in trecut probleme bancilor constituie marea masa a persoanelor fizice si a micilor intreprinzatori, pe care de fapt ii afecteaza aceasta masura. Sunt o serie de persoane foarte bine cunoscute si carora li s-a permis sa devalizeze bancile ai caror clienti erau”, continua doamna Grapini. E drept ca nu la toate bancile vom asista la fenomenul de dublare sau triplare a timpului de asteptare la un ghiseu bancar. O parte din bancile romanesti si majoritatea sucursalelor bancilor straine foloseau un astfel de sistem de cunoastere si clasificare a clientelei de mai mult timp si, practic, vor face modificari minore pentru ca aceasta sa se armonizeze cu reglementarile BNR. „ING Bank utilizeaza norme si proceduri interne de cunoastere a clientelei inca de la data deschiderii sucursalei noastre din Romania, in 1994. Aceste norme de prudentialitate dezvoltate deja de banca noastra au respectat intotdeauna cerintele impuse recent de BNR.” declara domnul Misu Negritoiu, director general adjunct la ING Bank Romania. Acelasi lucru este confirmat si de oficialii BCR, Citibank sau HVB Romania. Astfel, in cazul acestor banci timpii de asteptare vor ramane aproximativ aceiasi.
O alta problema ce se va pune cu stringenta pentru bancile romanesti in momentul in care norma BNR va deveni operationala este cea legata de suspiciunea unora dintre clientii actuali sau potentiali ai bancii cu privire la setul de date personale pe care vor trebui sa il comunice in momentul in care vor dori sa initieze o tranzactie bancara (constituirea unui depozit, trimiterea unei sume de bani, etc.). In cazul in care fenomenul ar fi unul cu mare cuprindere in randul clientilor, am putea asista la o diminuare a activitatii bancare pe anumite sectoare: transferul de bani din strainatate catre persoane din Romania, cumpararea de certificate de depozit etc.
„Institutiile bancare sunt pregatite pentru aplicarea noilor norme, dar din pacate nu se poate mentiona acest lucru si despre clientela careia trebuie sa i se stimuleze ideea de incredere in sistemul bancar si de diferentiere a tranzactiilor ilicite de cele avand motive pur fiscale”, marturisea domnul Dan Pascariu, presedinte HVB Romania.     

Clientul trebuie sa spuna tot

Minimul de informatii pe care bancile trebuie sa le solicite clientilor lor

Persoane fizice:
a) numele si prenumele si, dupa caz, pseudonimul;
b) adresa domiciliului si/sau resedintei;
c) data si locul nasterii;
d) codul numeric personal sau, dupa caz, un alt element unic de identificare similar;
e) numele/denumirea angajatorului sau natura activitatii proprii;
f) sursa fondurilor;
g) specimenul de semnatura.
Alte informatii suplimentare ce pot fi solicitate se vor referi la nationalitate sau tara de origine a clientului, pozitia publica sau politica detinuta si altele.
Bancile vor urmari ca documentele pe baza carora se verifica identitatea clientilor sa fie din categoria celor mai greu de falsificat sau de obtinut pe cale ilicita sub un nume fals, cum sunt documente originale de identitate, emise de o autoritate oficiala, care sa includa o fotografie a titularului, eventual o descriere a persoanei si semnatura acesteia, cum ar fi carti de identitate, pasapoarte.
Persoane juridice sau entitati fara personalitate juridica
a) documentele care au stat la baza inmatricularii ori inregistrarii acestora si a unui extras la zi, obtinute de la un registru public.
b) in cazul absentei din lege a cerintei de inregistrare, identificarea se va realiza pe baza documentelor de constituire, inclusiv a autorizatiilor de functionare si/sau a rapoartelor de audit.
Procedura de identificare a clientului va consta cel putin in:
a) verificarea existentei legale a firmei (asociatiei familiale, ONG etc.), respectiv daca aceasta este inregistrata in Registrul Comertului sau, dupa caz, intr-un alt registru public si obtinerea de informatii privind denumirea, forma juridica, adresa sediului social, tipul si natura activitatii desfasurate, identitatea administratorilor/directorilor si prevederile care reglementeaza puterile acestora de angajare a entitatii;
b) verificarea oricarei persoane care sustine ca actioneaza in numele clientului, pentru a se stabili ca aceasta este autorizata/imputernicita in acest sens si identificarea persoanei in cauza.