cu care sunt bombardati incontinuu, inspectorii de munca poarta pe drumuri responsabilii departamentelor de resurse umane din intreprinderi. Fie pentru a le cere noi date, fie pentru a le schimba potrivit ultimelor reglementari sau pentru a le reface… „De trei ori am refacut documentele legate de salarii”, ne spune un director de la o mare intreprindere. Initial, ni s-a comunicat sa facem acte aditionale pentru marirea salariului minim pe economie, de la 2,5 milioane la 2,8 milioane. Apoi au cerut sa le numerotam intr-o anumita ordine. Iar am refacut documentele pentru cateva sute de angajati. Apoi ni s-a spus ca nu era nevoie de acte aditionale, ci numai de decizie.” Desigur, nici un director de personal nu are curajul sa reclame incompetenta sau pretentiile nejustificate ale vreunui inspector. Nici unul, dintre cei cu care am discutat, nu are indrazneala sa se planga la conducerea Ministerului Muncii, de teama controalelor ce ar putea veni apoi in intreprindere. „si daca vrei sa faci o administrare perfecta a personalului, tot nu reusesti. Unele reglementari sunt atat de neclare, incat si opiniile inspectorilor de munca difera de la persoana la persoana si de la caz la caz. Pana la urma, tot iti gasesc ei ceva ca sa te sanctioneze.” Declaratiile sunt date cu rezerva pastrarii anonimatului. Angajatorii sunt timorati de modul in care ar putea reactiona ulterior inspectorii de munca sau alti functionari ai Ministerului Muncii. Majoritatea s-a consolat cu ideea ca ar mai avea cineva vreun cuvant de spus in privinta multelor probleme pe care le creeaza in continuare Codul muncii, Registrul angajatilor sau alte reglementari care le-au transformat activitatea profesionala in munca de ocnas. Directorii de resurse umane spun ca stradania lor de a colabora cu Ministerul Muncii pe probleme de legislatie s-a transformat acum in lupta de gherila. Camera de Comert Americana din Romania (AmCham) a luat parte constant la mai multe consultari cu Ministerul Muncii, anterior adoptarii Codului muncii. „Din pacate, multe dintre sugestiile noastre nu au fost luate in considerare, iar forma actuala a Codului muncii creeaza serioase distorsiuni pe piata muncii” – aflam de la Ioana Munteanu, coordonator legislatie in afaceri, AmCham Romania. O parere similara au si membrii Consiliului Investitorilor Straini (FIC): „De la intrarea sa in vigoare, Codul muncii a avut efecte nefavorabile atat la nivelul angajatorilor, cat si al angajatilor – comenteaza Ruxandra Stan, director executiv la FIC. Angajatorii intampina dificultati in aplicarea noilor prevederi, iar potentialii salariati au mai putine oportunitati de angajare din cauza retinerii angajatorilor de a face noi angajari in aceste conditii restrictive si birocratice.” Investitorii straini nu se lasaDin cele 300 de articole ale Codului muncii, FIC considera ca exista sase probleme majore ce ar trebuie solutionate de catre Guvern in cel mai scurt timp. 1) Fondul de garantare pentru plata creantelor salarialeMembrii FIC sunt de parere ca aceasta compensare trebuie sa se faca din contributia platita la fondul de somaj.2) Saptamana de lucru de 48 de oreRecomandarea FIC, in concordanta cu prevederile Directivei UE nr. 93/104/CE, este ca angajatilor sa li se permita sa munceasca maximum 48 ore pe saptamana ca medie calculata pe durata unui an calendaristic.3) Angajarea si concedierea salariatilorReprezentantii investitorilor straini recomanda ca procedurile referitoare la concedierea salariatilor incompetenti sau a celor necorespunzatori din punct de vedere profesional sa fie reduse si simplificate in conformitate cu practicile europene.4) Conflictul de interese la nivelul angajatilorFIC recomanda ca prevederea referitoare la plata unor salarii suplimentare pentru loialitatea salariatilor sa fie eliminata.5) Rolul sindicatelor si normele de muncaInvestitorii straini sunt de parere ca cerinta de a stabili norme de munca sa fie eliminata.6) Formarea profesionalaAngajatorii trebuie sa-si instruiasca personalul in functie de necesitati. . Membrii AmCham sunt sufocati de birocratieCodul muncii introduce expres obligatia de a tine evidenta manuala a salariatilor. Evidenta timpului de munca, aprobarea concediilor, inregistrarea fizica a schimbarilor regulamentului intern etc. sunt reglementate in acelasi spirit si necesita evidenta fizica a datelor. Investitorii straini membri ai AmCham considera ca toate sistemele de evidenta ar putea fi simplificate si tinute in format electronic, fapt care ar spori acuratetea datelor, ar ajuta la evitarea evidentelor false de date si ar reduce cu mult timpul propriu-zis petrecut cu indeplinirea acestor cerinte. Declaratiile fiscale lunare ce trebuie depuse de catre angajator (contributiile sociale, impozitul pe venit, evidenta salariilor etc.) reprezinta o alta dificultate birocratica importanta. si in privinta angajarii salariatilor, documentatia ceruta este impresionanta. Conform legislatiei muncii, angajatorul este obligat sa raporteze lunar locurile de munca vacante, chiar daca intentioneaza sa utilizeze alte metode de angajare decat asistenta agentiei de ocupare a fortei de munca. Pe de alta parte, prevederile privind concedierea si procedurile disciplinare sunt vagi si nu furnizeaza nici un fel de formate standard. Acest lucru este valabil pentru orice cauze, legate sau nu de persoana salariatului (de la reorganizare la concedierea disciplinara). In practica, angajatorul trebuie sa se bazeze pe sfaturile avocatilor sai si ale functionarilor de la camera de munca ce ofera consultanta si accepta documente pe baza experientei lor anterioare si nu pe baza unor reguli clare. Deseori, aceste sfaturi sunt contradictorii sau intregul proces este desfiintat din cauza unui detaliu care nu a fost luat in considerare. In aceste conditii, oamenii de afaceri ar dori crearea unui serviciu eficient de consultanta al autoritatilor pentru a sprijini companiile in indeplinirea cerintelor Codului muncii. Codul muncii incalca principiul egalitatii partilorConsilierii care asigura asistenta juridica investitorilor straini spun ca actualul cod roman are mai multe prevederi care incalca principiul egalitatii intre cele doua parti ale contractului de munca: 1. Imposibilitatea angajatorului de a executa silit o hotarare judecatoreasca definitiva pentru daunele produse de salariat, pana cand aceasta nu ramane irevocabila (art. 164 alin. 2 C.m.). Aceasta limitare nu se aplica insa si salariatului in situatia similara.In afara problemelor de executare silita subliniate, Codul nu mai prevede posibilitatea de a retine echivalentul daunelor din salariu, in baza unei decizii a angajatorului sau a angajamentului de plata din partea angajatului. In acest caz, doar o hotarare judecatoreasca irevocabila indreptateste angajatorul sa retina un maxim de 1/3 din salariul lunar pentru acoperirea daunei. 2. Angajatorul nu are dreptul de a concedia salariati din motive de optimizare a profitului, ci doar daca firma are „dificultati economice”, ceea ce restrange injust deciziile manageriale necesare dezvoltarii afacerii.3. Toate perioadele temporale stabilite de Cod in favoarea uneia din parti sunt calculate diferit: zile calendaristice in favoarea angajatorului, dar zile lucratoare in favoarea salariatului.4. Obligatia angajatorului de a comunica periodic salariatilor date asupra situatiei economice si financiare a companiei excede prevederile Cartei Sociale Europene revizuita (ratificata prin Legea nr. 74/1991). Legislatia UE prevede ca salariatii sau reprezentantii lor au dreptul de a fi informati periodic sau la momentul potrivit asupra situatiei economice sau financiare a companiei, fiind inteles ca dezvaluirea anumitor informatii care ar putea sa dauneze companiei ar putea fi refuzata sau se poate solicita sa ramana confidentiale.5. Prevederea cea mai dezbatuta a Codului muncii, considerata principala limitare a libertatii partilor de a decide conditiile de lucru, este limitarea duratei de lucru saptamanale la 48 de ore (inclusiv orele suplimentare). Aceasta limitare nu este practicata in multe industrii si ar trebui reglementata astfel incat sa permita salariatilor sa faca ore suplimentare daca doresc acest lucru. rnSpecialistii in drept considera ca inca ar mai exista modalitati de solutionare daca ar fi numai aceste probleme, dar autorii Codului muncii au dovedit atata exces de zel in reglementare, incat prevederile actuale depasesc normele recomandate tarilor membre ale Uniunii Europene. Singura tara din UE, Belgia, care are un fond separat de garantare a salariilor solicita de la angajator o contributie de cel mult 1-2%. La fel de „neobisnuita” este catalogata de investitorii membri ai AmCham si prevederea care dispune ca liderii sindicali sau reprezentantii salariatilor nu pot fi concediati in timpul mandatului si o perioada de doi ani dupa aceea, chiar in cazul ca nu corespund profesional. Ei argumenteaza cu documente ca aceasta regula contrazice prevederile Conventiei Organizatiei Mondiale a Muncii, care limiteaza protectia acestora la motive de concediere legate de calitatea sau activitatea lor ca reprezentanti ai salariatilor, membri de sindicat sau de participarea la activitati sindicaliste si nu extinde aceasta protectie dincolo de durata mandatului lor. Aceasta regula protectionista discrimineaza salariatii obisnuiti care pot fi concediati pentru necorespundere profesionala, pe cand liderii sindicali nu ar putea fi concediati chiar daca au fost dovediti incapabili.rnExemplele aduse de interlocutorii nostri de la AmCham sunt nenumarate. La fel si argumentele aduse pentru fiecare problema identificata in Codul muncii. Toti spun ca nu au mai intalnit in nici o alta legislatie europeana prevederi de genul celor semnalate reprezentantilor Ministerului Muncii din Romania. Dialogul purtat la inceputul acestui an cu ministrul muncii, Elena Dumitru, le da sperante ca discutiile pe aceste probleme cheie ar putea avea urmarile asteptate de intreprinzatori. Conducerea acestei institutii a promis ca vor continua dezbaterile publice si consultarile cu reprezentantii angajatorilor si ai angajatilor pe marginea Codului muncii in vederea imbunatatirii cadrului legislativ. Presedinta Comisiei de munca si protectie sociala din Camera Deputatilor, Smaranda Dobrescu, a prezentat marti, in cadrul forumului „Piata fortei de munca” doua aspecte care dau sperante investitorilor: rn1. Codul muncii va fi modificat in cursul anului urmator.rn2. In urmatoarea luna vor aparea norme explicitare a unor prevederi din Codul muncii referitoare la durata saptamanii de lucru, clauza de neconcurenta, procedurile de angajare si concediere, perioada de proba, norma de munca si obligatia angajatorului de a propune locuri de munca salariatului concediat. rnReprezentantii ministerului s-au ferit sa comenteze continutul acestor precizari. Certa este promisiunea ca aceste „clarificari”, potrivit declaratiilor doamnei Dobrescu, vor duce la eliminarea birocratiei, scurtarea termenelor si micsorarea cheltuielilor cu forta de munca.rn
rn
rnMircea Mihai : „Managementul de proiect face diferenta”rn
rnCursul „MZT 865 – Management de proiect” te ivata secrete pentru gestiunea mai buna a timpului si resurselorrn
rnMircea Mihai, directorul de program pentru cursul „MZT 865 – Management de proiect”, prezentat de CODECS, va ofera mai multe detalii despre program:rn
rnReporter: Management de Proiect. …interesant, am nevoie insa de cateva informatii suplimentare pentru a ma hotari sa aloc resurse si timp unui astfel de curs.rn
rnMircea Mihai: Exista o serie de argumente legate de beneficiile produsului. La nivel individual, pentru persoane care sunt manageri de proiect sau vor sa faca o cariera in domeniu, cursul dezvolta abilitatile in conducerea proiectelor si ofera o structura care trebuie urmata i derularea unui proiect. La nivel organizational constituirea unui pol de competente in Management de proiect se constituie in-tr-un avantaj competitiv pentru organizatia sponsor.rn
rnReporter: Va rog sa -mi explicati…rn
rnMircea Mihai: Pai sa luam un exemplu. Structura prezentata tine cont de toate aspectele importante ale proiectului. in acelasi timp, se optimizeaza comunicarea dintre membrii echipei, managerul de proiect si conducerea organizatei. Cursul te ivata ca datoria managerului de proiect este sa clarifice, i primul rind, care este rolul fiecarui membru al echipei. rn
rnReporter: Inteleg ca a ma ocupa de echipa e suficient….rn
rnMircea Mihai: Nu numai de echipa. Trebuie sa urmaresc executia proiectului, incadrarea in conditiile de calitate, buget si termene. Practic, adoptarea sau refuzul unor tehnici moderne de management in domeniul proiectelor face adesea diferenta dintre succes si esec.rn
rnReporter: in ce domenii sunt aplicabile cunostintele dobindite la curs?rn
rnMircea Mihai: Cursul se adreseaza unor categorii variate de specialisti, itrucit exemplele practice prezentate sunt din cele mai diverse domenii. Adaptarea la specificul fiecarui domeniu de activitate se realizeaza prin descrierea si prezentarea unor experiente legate de propria activitate. rn
rnReporter: Cine sunt cei care predau cursul?rn
rnMircea Mihai: Fiind vorba de sistemul invatamantului la distanta, activitatea nu este de predare, ci de facilitare. Astfel, tutorii sunt persoanele care calauzesc cursantii pe durata studiului. Acestea sunt persoane care au experienta in munca de proiect, cunosc problemele si pot gasi solutii impreuna cu studentii. O buna parte dintre colaboratorii nostri sunt persoane implicate in procesul de certificare profesionala la nivel international prin intermediul Asociatiei Internationale de Management de Proiect (IPMA). si pentru ca administrarea unor proiecte cu succesiuni complexe de activitati si resurse alocate simultan nu se poate face fara instrumente software specializate, studentii folosesc pachetul Microsoft Project sau alte produse specializate.