După ce a numit în funcții guvernamentale personaje incompatibile sau incompetente, după ce a schimbat, pe rând, prin proceduri care au ridicat semne de întrebare, președinții celor două camere ale Parlamentului ori Avocatul Poporului, după ce a modificat, prin ordonanțe de urgență, modul de funcționare a unor instituții precum Inspectoratul de Stat în Construcții, Monitorul Oficial ori Institutul Cultural Român și după ce a amputat din atribuțiile Curții Constituționale, USL a dat și lovitura mult așteptată de o bună parte din membrii și suporterii ei. Pe 6 iulie, Parlamentul a votat suspendarea din funcție a președintelui Traian Băsescu, urmând ca decizia să fie confir­mată ori infirmată prin referendum.

Lăsând la o parte motivele invocate pentru suspendare ori avizul neclar al Curții Constituționale, revocarea din funcție a șefului statului este cea mai importantă din lunga serie de măsuri controversate luate de noua putere instalată la București la începutul lunii mai. Împreună cu decizia adiacentă de a schimba, tot prin ordonanță de urgență, regulile de validare a referndumului, ea a stârnit reacții dure la nivel internațional. „Demersurile Guvernului român și procedura de destituire a președintelui sunt inacceptabile“, a spus cancelarul german Angela Merkel, prin intermediul purtătorului ei de cuvânt. La rândul său, ambasadorul SUA în România, Mark Gitenstein, a avertizat că procedura de suspendare și referendumul trebuie să se desfășoare în cadrul constituțional, în timp ce președintele Parlamentului European, social-democratul Martin Schulz, a criticat derapajele autorităților române și a spus că statele UE sunt „prea tăcute“ în această chestiune.

Prima lună cu Ponta

Dincolo de luptele politice de o intensitate fără precedent, guvernul USL are de administrat o economie intrată din nou în recesiune și care privește cu îngrijorare spre zona euro. Până în prezent, una din cele mai importante măsuri economico-financiare luate de noua putere pare a fi surprinzătoarea intrare în insolvență a Hidroelectrica. În rest, macroindicatorii par să fi evoluat oarecum independent de Palatul Victoria, ba chiar și independent unii de ceilalți. În mai, prima lună de guvernare USL, rata șomajului a ajuns la 7,7%, în creștere cu 0,3 puncte procentuale atât față de luna precedentă, cât și față de luna mai 2011. Salariul mediu net pe economie a scăzut, în aceeași lună, cu 23 de lei (sau 1,5%), până la 1.530 de lei. În același timp, afacerile din domeniul hoteluri și restaurante au coborât cu 2,6% în mai 2012 față de aprilie și cu 3,5% față de mai 2011, iar cifra de afaceri din comerțul cu autovehicule a crescut, în mai 2012, cu 1,1% față de luna precedentă, dar a scăzut cu 1,3% față de mai 2011.
Există și domenii care stau mai bine: de exemplu, în mai 2012, exporturile au crescut, în euro, cu 13,8% față de aprilie și cu 3,9% față de mai 2011. Și cifra de afaceri din retail a crescut în prima lună sub cabinetul Ponta, cu 1,2% față de aprilie și cu 5,6% față de mai 2011. Industria a progresat și ea – cifra de afaceri a companiilor din acest domeniu a crescut în mai cu 12,9% față de luna anterioară și cu 7,1% față de mai 2011. Toate acestea în timp ce construcțiile au evoluat, în aceeași perioadă, cu 5% față de aprilie și cu 16,5% față de mai 2011.

O legătură strânsă

Deocamdată, lucrurile nu arată prea rău la nivel economic. Însă, dacă mișcările de pe scena politică vor continua în același stil, nu este deloc exclus ca situația să se înrăutățească și tot mai mulți investitori să ia decizia să ne ocolească. Pentru că, orice ar spune admiratorii Chinei sau ai statelor din Golful Persic, între nivelul de democrație și cel de dezvoltare economică există o strânsă legătură. Nu întâmplător, țările aflate pe primele locuri în Indexul Democrației realizat anual de Economist Intelligence Unit sunt și cele care au cele mai mari niveluri ale produsului intern brut pe cap de locuitor. Cele câteva mici excepții (regimuri autoritare sau cu democrații imperfecte care înregistrează rezultate economice remarcabile) se bazează pe zăcămintele imense de petrol (EAU, Qatar ori Kuweit) sau pe poziționarea geografică favorbailă (Singapore).

Cum România nu are nici resurse naturale semnificative și nu este nici nod comercial de importanță continentală, singura șansă de a continua creșterea economică pare să fie cea de a continua consolidarea democrației. Căci, ne place sau nu, toate cifrele ne sugerează că nu vom reuși să găsim prosperitate și stabilitate economică în afara jocului democratic și a UE.

35
mld. euro vom primi de la UE între 2007 și 2013. În același timp, vom contribui cu circa 8,5 mld. euro la bugetul Uniunii