În jur de două milioane de imigranți au intrat pe teritoriul Europei prin traversarea Mării Mediterane din 2009, iar rutele pe care aceștia le utilizează s-au schimbat pe parcursul timpului.
În anul 2018, coridorul Maroc-Spania a fost cel mai utilizat dintre cele mai mari rute maritime folosite de imigranți pentru a intra în Europa, conform unei analize a Pew Research Center a datelor oferite de Frontex (agenția europeană de frontieră și pază de coastă) și Înaltul Comisar al Națiunilor Unite pentru Refugiați (UNHCR).
Până în 2018, ruta Maroc-Spania, cunoscută și sub numele de „ruta vestică”, a fost cea mai puțin utilizată cale mediteraneană de migrație, cu un total de 89.000 de imigranți ajungând pe țărmurile Spaniei din 2009. Cu toate acestea, în perioada ianuarie-august 2018, peste 28.000 de imigranți au folosit această rută, mai mulți decât pe ruta centrală Africa-Italia (20.000 de oameni) sau ruta estică Turcia-Grecia (20.000 de oameni).
Un motiv pentru această creștere este faptul că legislația spaniolă a prevăzut recent ca navelor de salvare ce transportă imigranți să li permită să acosteze, în situația în care alte state europene le-au interzis deja accesul.
Ruta estică ce ajunge în Grecia a fost cea mai folosită în ultimul deceniu, cu peste 1,2 milioane de migranți din 2009, mai mult decât celelalte două rute la un loc. Majoritatea lor (73%) au sosit în 2015, în urma conflictelor din Siria, Irak și Afghanistan. Migrația pe parcursul acestei rute a scăzut foarte mult în 2016 totuși, în urma unui acord încheiat între Turcia și Uniunea Europeană. Turcia a fost de acord să găzduiască miganții ce doreau să ajungă în Europa, în schimbul asistenței financiare și a altor stimulente.
Al doilea cel mai aglomerat coridor mediteranean a fost ruta centrală, dinspre nordul Africii spre Italia. Din 2009, peste 78.000 de persoane au utilizat această rută, deși procesul de migrație a cunoscut un declin în 2018. Cei 20.000 de oameni au reprezentat cel mai scăzut procent din 2012.
Guvernul italian a pus scăderea numărului de migranți pe seama unor politici de imigrare mai aspre, inclusiv coordonarea eforturilor comune cu paza de coastă din Libia, unde majoritatea migranților își încep călătoria.
Marea Mediterană s-a dovedit mortală pentru mulți dintre migranții ce s-au încumetat să o traverseze. Din 2014 până în 2018, un număr estimat de 17.000 de oameni și-au pierdut viața pe mare, majoritatea lor găsindu-și sfârșitul pe ruta centrală. Aceste decese reprezintă un procent de 1% până la 2% din totalul migranților ce au traversat Marea Mediterană. În perioada recentă, în special ruta centrală a devenit cea mai periculoasă. Un număr aproximativ de 1 din 18 migranția au pierit în apele mediterane în 2018, conform UNHCR.
Migrația în Europa prin Mediterană a scăzut, după ce atins cote maxime în 2015, regiunile de top ale originii acesteia fiind Orientul Mijlociu și Africa de Nord. Din 2009, peste un milion de migranți au traversat Marea Mediterană spre Europa, în mare parte aceștia provenind din Siria și Irak. Alte 620.000 de persoane provin din Africa sub-sahariană, în special din Eritreea, Nigeria și Somalia. Aproape 390.000 de persoane provin din Asia, în primul rând din Afghanistan, Pakistan și Bangladesh.
Pentru Consiliul European a devenit o prioritate luarea unor măsuri de întărire a granițelor. Uniunea Europeană a propus, de asemenea, alocarea mai multor resurse financiare statelor europene ce aprobă găzduirea migranților, sporirea forțelor Frontex cu încă 10.000 de lucrători până în 2020 și investiții de miliarde de dolari în Africa, cu scopul dezvoltării economice și stopării migrației.