Invitat la emisiunea EVZ Capital, reprezentantul societății civile în CSM, Victor Alistar, a fost întrebat de jurnaliștii Dan Andronic și Mirel Curea despre ce se mai poate face în România pentru a exista o justiție corectă.

Vom avea parte de o justiţie corectă în România?

„Se mai poate face ceva?”, a fost întrebarea jurnalistului Dan Andronic. În acest sens, Victor Alistar susține că preferă să creadă că schimbări pot fi făcute, însă acest lucru va fi dificil.

Totodată, el a subliniat faptul că punctul cheie de plecare pentru a schimba justiția din România îl reprezintă asumarea onestă a problemelor, mai exact, practica neunitară care există în mai multe proceduri.

„Da, dar cu greu și cu asumarea onestă a problemelor. Practica neunitară, inclusiv în materia procedurilor. Unele complete au aplicat decizia CCR, altele nu. Până la urmă părerea personală a magistratului, cum își conturează el intima convingere, după care se ghidonează celelalte etape ale procedurii și se întâmplă și asemenea situații”, a declarat acesta.

În ceea ce privește respectarea procedurilor, Alistar susține că nimic nu mai este cum a fost odată, nici măcar la CEDO, el dând exemple în acest sens.

„Spunea Dan mai devreme că ți se respectă procedurile. Nu e chiar așa, numai că nici la CEDO nu mai era ce era pentru că acum ceva vreme, noi am avut grijă să trimitem profesioniști la greva Curții.

Acei profesioniști care fac extrasul de o pagină pe care judecătorul desemnat de serviciu, care verifică admisibilitatea o ia ca atare și avem foarte multe situații în care s-au respins pe admisibilitate cauze care erau similare cu alte cauze ale Curții”, a mai adăugat el.

Justiția cere o reformă profundă

Victor Alistar este de părere că schimbări pot fi făcute, dar va fi nevoie de o reformă profundă pentru acest lucru.

„Și atunci, da, se mai pot face, cu o reformă profundă. Eu încă sper și nu numai în materia cauzelor penale, dar și în materiile non-penale avem practică neunitară. Avem trasul de propria părere și nu de obiectivitatea analizei circumstanțelor. În funcție de cum am tras circumstanțele la linie, selectez care norme sunt aplicabile respective situației.

Noi mai aveam obiceiul, avocații, să mai și capsăm niște foi în dosare. Eu nu am intrat în materii penale. Și aveam și hotărâri pe foi, dar mă rog, astea sunt la nivel de anectodă în mediul profesional”, a mai punctat acesta.

Întrebat de jurnalistul Dan Andronic dacă este vorba despre un fenomen mai amplu, în sensul de schimbare a anumite mentalități, acesta a precizat că într-adevăr, au existat schimbări majore în ultimii ani.

În acest sens, se pregătesc deja măsuri, a punctat Alistar. Potrivit acestuia, s-a decis derularea unui proiect de recreionare a profilului psihologic al magistratului, care va aduce schimbări la modul de selecționare și tipul de îndrumare al acestora.

Ce s-a schimbat la profilul psihologic al magistratului?

„Înainte se făcea analiza casărilor și am văzut de pildă un deceniu negru când analiza casărilor erau adevărate rechizitorii la chibzuința judecătorului. Da, este o chestiune de mentalitate, de formare. Sunt foarte multe lucruri de așezat și la Institutul Național al Magistraturii.

Noi avem acum în derulare un proiect de recreionare a profilului psihologic al magistratului pentru că modul în care trebuie selecționați, tipul de îndrumare la interviul de admitere în profesie, trebuie să fie regândită.

A fost o perioadă de la începutul plenului doi în care s-au schimbat niște chestiuni în profilul psihologic și s-au ales anumite tipologii socio-profesionale, nu zic că bune sau rele, la care s-a suprapus un discurs furibund mediatic cu privire la independență, cealaltă fațetă a monedei și anume responsabilitate.

Toate standardele internaționale le leagă și le condiționează tocmai pentru a nu ajunge la un exces de putere. Și s-a mai suprapus cu un lucru. S-a suprapus cu greșita înțelegere a rolului magistratului.

Foarte mulți consideră că ei exercită puterea în stat, ceea ce nu e adevărat. Constituția ne spune foarte clar. Judecătorul este un prepus al Instanței. Completul de judecată este forma de organizare”, a mai adăugat acesta.

Întreaga emisiune poate fi urmărită pe canalul de YouTube al EVZ Capital.