În podcastul de astăzi al Evenimentului Istoric, jurnalistul Dan Andronic și istoricul Alex Mihai Stoenescu revin să vorbească despre preliminariile evenimentelor din 1888. Ce rol a avut Rusia în această poveste, care au fost acțiunile panslaviste din țările balcanice și în ce scop.
Adevărul despre răscoala țărănească din 1888
În emisiunea anterioară jurnalistul Dan Andronic și istoricul Alex Mihai Stoenescu au vorbit despre un complot al Imperiului Țarist care viza destabilizarea României condusă de Regele Carol I și avându-l ca premier pe Ion C. Brătianu. Complotul era susținut de o rețea de o rețea de agenți secreți ai Ohranei, serviciul secret al Imperiului Rus.
În pregătirea răscoalei țărănești din 1888 din România, rețeaua celor 63 de agenți ai Ohranei, serviciul secret al Imperiului Rus, a avut un rol important în destabilizarea situației interne a României și în promovarea intereselor rusești în regiune.
Rețeaua celor 63 de agenți a fost esențială pentru orchestrarea și coordonarea acțiunilor care au dus la izbucnirea răscoalei din 1888. Ei au exploatat nemulțumirile economice și sociale ale țăranilor, reușind să transforme aceste tensiuni într-o revoltă majoră. Intervenția Ohranei a avut un impact semnificativ asupra cursului evenimentelor, demonstrând eficiența și influența serviciilor secrete rusești în regiune.
Ohrana a utilizat o serie de metode și acțiuni practice pentru a influența și stimula revolta: organizarea de adunări secrete, crearea de puncte de contact, finanțarea și echiparea răsculaților, stimularea revoltelor locale, răspândirea dezinformării, manipularea sentimentului naționalist.
Alex Mihai Stoenescu: Au existat multe rapoarte
Ei sunt arestați și judecați, dar nu sunt trimiși în minele cu sare unde și-ar fi găsit sfârșitul. Prin decizia Regelui Carol I, în urma unor negocieri cu Țarul, sunt expulzați.
„Vreau să amintim că facem o analiză istorică în care de multe ori funcționează ipoteze, dar ne bazăm pe documente. Este vorba de cercetare istorică și nu o acțiune deliberată împotriva Rusiei. Sunt chestiuni constatate de istorie pe bază de documente”, a precizat istoricul.
Alex Mihai Stoenescu a explicat că este vorba despre foarte multe rapoarte ale Poliției și Serviciului Român de Informații, care până la Primul Război Mondial a fost Secția a II-a armatei.
„Armata avea un serviciu de informații foarte bine pus la punct și el a depistat multe din aceste acțiuni. Nu este vorba numai despre cei 63, pentru că doar aceștia au fost expulzați. Numărul lor a fost mult mai mare”, explică Stoenescu.
Două tipuri de grupuri de influență: iconarii și jugănarii
În acest context, istoricul a reprodus raportul întocmit de Ambasadorul României în Bulgaria, Alexandru Beldiman, care spune foarte clar despre propaganda panslavistă.
„Acțiunea se desfășoară prin două tipuri de grupuri de influență: așa numiții iconari și așa numiții jugănari. Presa este plină de astfel de mascări de acțiuni. Jugănarii erau indivizi veniți din Rusia care spuneau că „noi ne pricepem să sacrificăm animale și facem noi asta pentru țăranul român”. Asta în timp ce statul taxa și țăranul era tentat să facă asta”, spune istoricul.
El mărturisește că a găsit într-un raport al poliției că au fost reținuți astfel de jugănari și au fost anchetați. De fapt, nu aveau niciun fel de pregătire și nu se pricepeau la zootehnie.
„Și-au dat seama că de fapt se ocupau cu propaganda prin sate. Cu revolta, cu răscoala, că statul vă jefuiește și va ia animalele și vă obligă să plătiți taxe”, spune Stoenescu.
Alex Mihai Stoenescu declară că a doua categorie, iconarii, este mult mai importantă. În secolul al XIX-lea exista o construcție că statul este împotriva țăranului și că există o organizație care îl exploatează. Acest sentiment exista și a fost folosit foarte bine de propagandiști, spune Stoenescu.
Iconarii vindeau sau chiar dădeau gratis tablouri cu familia imperială rusă și scene idilice care-l arătau pe țăranul rus care are baloți întregi de fân, porumb și de toate. O întreagă propagandă ilustrată, făcută pe înțelesul țăranului român, declară Alex Mihai Stoenescu.