Compania UBER, ca și celelalte firme din piața de profil, au intrat în vizorul autorităților de când PSD este la putere și de când taximetriștii (parte din ei lucrători și în parteneriat cu UBER) au descoperit că au concurență. Dar ce ar însemna dacă UBER chiar s-ar desființa? Care ar fi pierderea la nivel de buget național și care la nivelul fiecărui om în parte? Spune UBER tot adevărul în comunicările cu presa?
Bugetul statului ar putea pierde 20 de milioane de euro pe an dacă , de mâine, UBER nu ar mai exista. Așa sună un comunicat al companiei care face referire la un studiu care, așa cum este prezentat în comunicat, pare construit mai degrabă pe regula de trei simplă decât pe o cercetare în adevăratul sens al cuvântului.
Calculele Capital, bazate inclusiv pe date obținute “pe surse” de la diverse autorități ale statului, spun că nu e chiar așa și că, în orice caz, UBER nu a reușit să demonstreze că astfel stă situația plăților către bugetul statului.
“ Studiul”, așa cum îl denumește UBER și cum probabil este, dar într-o formă care nu a ajuns la presă, pornește de la datele unei societăți specializate în fiscalitate și audit. Din capul locului trebuie spus că această societate, pe numele său Jasill, este independentă(în sensul că UBER ne-a spus că nu există legături directe de acționariat sau alte forme de control) dar este, în același timp, recomandată chiar pe site-ul UBER pentru partenerii companiei. Am trimis mai multe întrebări pe adresa de e-mail a firmei și așteptăm încă răspunsurile.
Calculul “complex” adus în fața presei sună așa: dacă anul trecut partenerii UBER au plătit 20 de milioane de euro la stat, tot atât vor plăti și anul acesta. Decent raționament, numai că și aces teste nuanțat. La întrebarea Capital “cum a știut Jasill suma exactă plătită de partenerii UBER în 2018?”, reprezentanții companiei ne-au spus că auditoria au făcut o estimare medie în funcție de sumele plătite de “sutele de parteneri UBER cu care lucrează”. Deci și aceasta este o estimare.
O informație și câteva calcule de bun simț. Plățile șoferilor UBER nu sar de jumătate din ce apreciază compania că sunt (SURSE)
Pe estimări și extrapolări am mers și noi, numai că am pornit de la o informație oferită autorităților statului chiar de UBER, anume propriile estimări în ceea ce privește veniturile pe 2019. Pornind de la această cifră și luând în calcul că UBER reține 25% din încasările șoferilor, iar taxarea medie raportată la venituri este undeva între 10-15% (nivel nu doar estimat de sursele din domeniul financiar cu care am vorbit, dar confirmat și de către mai mulți parteneri) , sursele noastre spun că partenerii UBER nu ar avea de plătit mai mult de 7-10 milioane de euro, cel mai probabil spre limita de jos a acestui interval.
De altfel, presupunând că suma anunțată de UBER, adică 20 de milioane de euro este și cea exactă, și luând în calcul un nivel mediu al taxării de 15%(verificat de noi inclusiv din discuții cu parteneri UBER) ar rezulta că veniturile partenerilor UBER sunt undeva la 130-135 de milioane de euro pe an, adică UBER ar încasa de aici circa 33 de milioane de euro pe an, adică 25% din total. Păi cifra de afaceri a UBER România, în 2017 căci pe 2018 nu au raportat, a fost de doar 7 milioane de lei și este greu de crezut că a crescut de 30 de 25 de ori într-un singur an.
Are UBER motive să își “umfle” contribuțiile la bugetul statului?
Suntem tentați să credem că da. Și asta nu numai pentru că se află într-un moment dificil, în care este atacat de o guvernare care, doctrinar și programatic, duce o luptă cu multinaționalele, cum este UBER, dar și pentru că afacerile firmei au ajuns deja la maturitate în România și , ca orice lucru care ajunge la maturitate în România serviciile încep să lase de dorit.
Am scris pe larg despre situațiile în care șoferii UBER vin la zeci de minute distanță de ora pe care au indicat-o, de momentele în care refuză brusc cursa pentru că e prea ieftină au de faptul că, în realitate, sistemul informatic al UBER nu prezintă nimic sigur în estimările sale. Dar Capital și nu numai noi am scris și că întârzierile sunt din ce în ce mai dese, iar prețurile unei curse nu mai concurează uneori nici cele “ajustate” cu “maimuța” de unii taximetriști.
Deci UBER începe să piardă principalul său avantaj: imaginea bună în fața oamenilor care nu mai suportau, aroganța, nesimțirea și hoția taximetriștilor. Mai mult, tocmai acești taximetriști au început să migreze masiv către UBER, iar lucrul acest se vede.
Taximetriștii nu sunt alternativa
Textul nostru nu își propune să fie un demers folositor taximetristilor, care au ieșit în stradă pentru a cere desființarea UBER și care au și obținut un proiect de ordonanță care propune chiar scoaterea în afara legii a serviciilor de acest tip.
Minusurile taximetriștilor au fost relatate de presă pe larg, iar primarul capitalei, de exemplu, promitea, la un moment dat, chiar că va face un regulament care să impunăp reguli mai stricte pentru șoferii de taxi. Între timp, pare să fi uitat.
Taximetristul care refuză curse, taximetristul ignorant care nu știe nici măcar marile bulevarde ale capitalei, mirosurile uneori insuportabile din mașini, eternele negocieri în momente cu trafic mare au intrat, din păcate, în cultura acestui serviciu. Nu mai vorbim de celebrele “maimuțe”, descoperite de atâtea ori, fără efecte.
Mai presus de aceste aspecte, orice inspector fiscal corect vă va spune că sumele pe care teximetriștii și patronii lor “omit” să le achite către stat, mai ales în baza TVA, nu sunt deloc mici.