Capital: Veți mai candida pentru un post de europarlamentar la alegerile din 2019? V-ați depus candidatura?
Adina Vălean: Mai sunt șapte luni de mandat și vreau să le duc pană la capăt fără ca activitatea mea din Parlamentul European să fie în vreun fel influențată de proiectele ulterioare. Pentru că există proiecte ulterioare, fără doar și poate, de aici și decizia mea de a nu candida la alegerile europene din 2019.
Capital: Este posibil să fiți pe listele din 2019 și dvs. și soțul dvs, Crin Antonescu din partea PNL? Cărțile de vizită vă recomandă, însă au exista multe discuții în partid cum că trebuie să candideze doar unul dintre dvs.
Așa cum am spus, nu voi candida la alegerile europene din 2019.
Capital: Au fost zvonuri că veți părăsi PNL pentru ALDE și că veți candida pentru ALDE. Este adevărat?
Adina Vălean: Timp de șapte ani am fost vice-președintele grupului ALDE din Parlamentul European. Cunosc acest partid din interior și l-am părăsit în 2014 deoarece cred că este mult prea de stânga. Am venit la PPE cu inima deschisă. Nu m-aș întoarce niciodată în ALDE.
Capital: Ne puteți face, vă rog, un scurt bilanț al realizărilor dvs. ca eurodeputat în acest mandat?
Adina Vălean: Pentru a fi respectat ca deputat în Parlamentul European trebuie să contribui cu idei și soluții la legislația cu impact major asupra Uniunii. Și când vorbesc de impact vorbesc despre sute de milioane de euro în plus sau în minus pentru un sector sau pentru un stat membru, vorbesc despre avantaje competitive, vorbesc despre specific național. Am învățat acest lucru încă de la începuturile mele în Parlamentul European și am urmărit marile teme în toată activitatea mea profesională: telecomunicații-roaming, infrastructura în energie-Connecting Europe Facilitiy prin schimbarea paradigmei de finanțare, liberă circulație și dreptul la muncă al cetățenilor europeni pe tot cuprinsul Uniunii.
Raportul meu, Mecanismul de conectare a Europei, adoptat de Parlamentul European, s-a materializat printr-un fond de 33,3 miliarde de euro care asigură securitatea aprovizionării cu energie și prețuri mai mici pentru toți consumatorii, prin completarea verigilor lipsă în piața energetică europeană. România a beneficiat de 1,24 de miliarde de euro pentru infrastructura de transport și 500 de milioane pentru energie.
În sectorul telecomunicațiilor am fost principalul artizan al scăderii prețurilor la roaming în UE. Pachetul legislativ Roaming II a însemnat reducerea cu 80% pentru apeluri telefonice în roaming, cu 77% pentru SMS și cu 91% pentru consumul de date, deschizând calea pentru eliminarea supratarifării practicată de companii. În acest fel, românii au economisit mai bine de 700 de milioane de euro la facturile de roaming.
Am fost raportorul Parlamentului European pentru cetățenie, luptând pentru eliminarea obstacolelor din calea liberei circulații în UE, cu consecințe importante pentru accesul liber la piața muncii, recunoașterea diplomelor și documentelor de stare civilă.
Sunt primul europarlamentar român președinte al unei Comisii Parlamentare. Este vorba de o comisie puternică și cu impact direct asupra vieții de zi cu zi a cetățenilor Uniunii: Comisia pentru Mediu, Sănătate Publică și Siguranță Alimentară.
Sunt unul din promotorii numărului de urgență 112, inițiind și urmărind introducerea obligației de localizare exactă prin GPS a apelurilor de pe smartphone-uri din toate statele membre. Măsura aceasta economisește miliarde de euro și salvează mii de vieți.Am preluat 112 încă de la începuturi, atunci când era doar un deziderat.
Capital: Vizați o funcție de comisar european în viitor? Expertiza vă recomandă.
Adina Vălean: Mulțumesc pentru apreciere. Poziția de comisar european nu este un concurs de competențe, ci este rezultatul unor jocuri și interese politice. Propunerea privind comisarul din viitoarea legislatură europeană este una de maximă importanță în contextul tensiunilor politice și creșterii curentelor populiste și naționaliste la care trebuie să ne așteptăm, din păcate, în urma alegerilor din 2019. De aceea, România va trebui să cântărească foarte bine ce domeniu de activitate al unui viitor comisar îi va folosi cel mai mult la menținerea și creșterea puterii decizionale în Uniune și va trebui să facă propuneri în consecință. Această decizie nu face parte din atribuțiile mele și nici nu mă voi hazarda să speculez cum va arăta această decizie într-un viitor totuși incert.
Capital: Care este cea mai mare reușită a dvs. din perioada cât ați fost vicepreședinte al Parlamentului European?
Adina Vălean: Faptul că am fost vicepreședinte al Parlamentului European, în perioada 2014-2017, este o realizare în sine. Este o funcție de reprezentare cu expunere importantă la nivel european, nu atât a mea ca persoană ci a țării din care vin, România. Sigur, dincolo de reprezentare, am contribuit în plan administrativ al PE la transparența, eficiența și modernizarea tehnologică a instituției.
Capital: Care este cel mai mare regret din cele două mandate?
Adina Vălean: Regret că nu am reușit să aduc mai aproape felul în care se face politică acasă de temele europene. Sigur, adeseori rapoartele sau legile europene par tehnice și prea puțin interesante pentru media din România, dar ele vor avea întotdeauna efect direct asupra calității vieții europenilor și implicit a românilor. Prețul energiei, al telecomunicațiilor sau calitatea aerului pe care îl respirăm nu cred că vor fi vreodată abstracte. De aceea, regret că nu putem trece de la dezbaterea noastră cotidiană la un orizont mai lung de câteva luni sau zile.
Capital: Ce planuri politice/profesionale aveți pentru următoarea perioadă?
Adina Vălean: Mai sunt șapte luni de mandat, șapte luni pline, grele, interesante. Întotdeauna am ales provocările pentru că am un spirit competitiv și îmi doresc să fac performanță în orice mediu. Consider că în activitatea de până acum am demonstrat acest lucru. Deși nu voi mai candida pentru un nou mandat, nu voi renunța să aleg noi provocări care să îmi permită să lucrez pentru aceleași idealuri care m-au făcut să intru în politică în urmă cu peste 20 de ani, cum ar fi dorința de a contribui la schimbarea societății românești într-una care pune în prim plan valoarea libertății și performanței individuale a fiecăruia dintre noi. Aceleași evoluții și bariere împotriva lor se găsesc oriunde în lume sau în Europa, iar asta îmi arată că pot contribui la schimbarea pozitivă de care vorbeam și din afara Parlamentului European.
Capital: Cum este văzută România în Parlamentul European? Mulți spun că bătăliile de acasă se poartă între partide și în PE. Este adevărat?
Adina Vălean: România are un nume mai bun sau mai prost în statele membre, depinde dinspre ce capitală te uiți. Parlamentarii europeni sunt influențați de reflectarea României în media din statele din care provin. Și în Parlamentul European există în dezbatere acele locuri comune care nu țin cont de nuanțe și situații diferite. E foarte periculos să fi pus într-o anumită categorie, deoarece nu există mecanisme de comunicare care să te poată extrage ulterior. Trebuie ca reprezentarea țării în Parlamentul European și în celelalte instituții să fie de o asemenea calitate încât România să devină un partener în luarea deciziilor și nu subiect de rezoluții.
Capital: Situația în România pare un pic gri din cauza bătăliilor politice. Vom reuși să facem față președinției României la Consiliul UE? Ce ar trebui să facă partidele în perioada următoare ca să nu ne facem de râs?
Adina Vălean: România va prelua conducerea Consiliului UE într-o perioadă ce va intra în istorie fie și numai datorită Brexitului. Președinția Consiliului Uniunii Europene e momentul în care Europa se uită către România. Dacă evenimentele pe care le vom propune și găzdui în aceste șase luni vor fi de succes, atunci vom lasă o impresie bună. Din perspectivă legislativă, am lucrat cu multe țări membre care dețineau acest rol într-o perioadă sau alta. În calitate de Președinte al Comisiei de Mediu, Sănătate Publică și Siguranță Alimentară din Parlamentul European aștept ca România să aibă capacitatea de a găsi compromisul potrivit între statele membre pe legislația care rămâne de adoptat până la sfârșitul mandatului acestui Parlament -în acest fel, cred eu, ar putea da măsura unei bune președinții a Consiliului UE. Și, bineînțeles, o cunoaștere bună a dosarelor și o reprezentare profesionistă în negocierile interinstituționale.
Nu putem discuta despre a face față sau nu, important este să stabilim ce ne propunem să facem din această oportunitate. Fiecare președinție își alege una sau două teme majore, care îi ghidează comunicarea și eforturile pe parcursul celor șase luni, în paralel cu dosarele legislative pe care le are de gestionat. Bulgarii, de exemplu, au ales tema integrării Balcanilor de Vest în structurile europene. În documentele publicate de guvernul României am văzut multe priorități. Mai bine spus totul părea a fi o prioritate și nimic în mod special. Nu pot spune nici măcar dacă există o serie de priorități sectoriale în domeniile comisiei pe care o prezidez: mediu, sănătate publică sau siguranță alimentară. Aici am putea avea drept misiune să lărgim accesul cetățenilor români la tratamente moderne prin noua legislație privind HTA, evaluarea tehnologiilor medicale.
Din documentul de peste 100 de pagini publicat de Ministerul Afacerilor Europene nu reiese dacă președinția românească se va concentra pe garantarea unui parcurs european pentru Republica Moldova, urmând modelul bulgăresc al Balcanilor sau dacă ne vom concentra pe maximizarea avantajelor energetice ale României, prin crearea unor noi hub-uri de tranzacționare de gaze naturale care ne-ar permite să devenim un real furnizor de securitate energetică pentru Uniune. Sau dacă ne propunem să obținem din negocierile privind noul cadru financiar multianual fonduri mai ușor de accesat pentru infrastructura care ne lipsește. Acestea sunt doar câteva exemple ale unor schițe de strategii ale unei președinții de succes, care își propune să ajute Uniunea în ansamblu, în timp ce nu uită de ce are nevoie pentru a se dezvolta pe sine.
