În ultimele săptămâni s-a vorbit mult de o posibilă promisiune pe care Occidentalii și SUA, în special, au făcut Rusiei privind extinderea NATO. Rușii susțin că promisiunea s-a referit la păstrarea unui tampon între ei și NATO prin neintegrarea țărilor foste comuniste.

Fostul ministru de externe de la începutul anilor 90 a explicat situația aceste promisiuni despre care vorbesc rușii. ”În 1990 discuția era doar despre unificarea Germaniei. În tratatul semnat la Moscova, privind reunificarea Germaniei, se menționează că nu se vor introduce trupe NATO în Germania de răsărit. Ceea ce se respectă și acum. Nu se putea discuta atunci despre celelalte state pentru că încă exista Tratatul de Varșovia. Tocmai de aceea promisiunea despre care vorbesc rușii nu avea cum să fie scrisă într-un document atunci”, a spus Adrian Năstase.

În 1990 rușii aveau nevoie de bani, acum au resurse

El a explicat și de ce au acceptat atât de ușor situația rușii la începutul anilor 90: ”La acel moment rușii aveau nevoie de bani. Așa se explică acceptarea lor de atunci. Gorbaciov se ruga de americani pentru resurse. A obținut 100 milioane de dolari la vremea respectivă, o sumă infimă pentru nevoile Rusiei. Americani au vrut să îi țină în genunchi și au reușit. De aici vine dorința de revanșă a lui Putin”.

Întrebat de cei doi jurnaliști dacă s-ar putea aplica aceeași rețetă pentru detensionarea situației și acum, Năstase a răspuns că: ”Starea conflictuală din această zile nu cred ca va mai fi închisă cu bani, ci prin respectul pe care Rusia și-l dorește de la Occident. Rusia are acum și resurse economice și militare, dar ea încă nu este recunoscută ca partener. America o neglija, dorind să se orienteze spre Asia. O componentă importantă o reprezintă această frustrarea pentru pierderea importanței”.

Fostul premier a analizat și posibilitatea unui conflict militar aproape de granițele României. ”Nu cred că un conflict militar ar ajuta Rusia pe termen lung. Sancțiunile estimate de Camera Reprezentanților din SUA ajung la 50 de miliarde și Rusia nu cred că își permite asta. În acest moment asistăm la un joc de șah”, spune Năstase.

El spune că ”pe ruși nu îi interesează neapărat să nu intre Ucraina în NATO, ci ca americanii să nu își instaleze baze militare pe teritoriul ucrainiean”.

Cum se rezolvă problema României

În urmă cu o săptămână, ministrul de Externe rus, Serghei Lavrov, a cerut ca NATO să se retragă la granițele din 1997 și să își retragă bazele din România și Bulgaria. Fostul premier a explicat de ce cererea lui Lavrov este una ilegitimă, indicând faptul că însuși Vladimir Putin a recunoscut statutul țării noastre de membră NATO încă din 2004.

”Noi suntem membrii NATO și UE și avem o umbrelă de securitate, dar avem și interese proprii. Cred că este indicat să aducem aminte politicienilor că există un tratat România-Rusia din 2003. El a intrat de vigoare după ce am intrat în NATO și este semnat de Putin. Deci, Putin nu poate cere să se întoarcă la 1997 pentru că el prin tratat a recunoscut statutul nostru de țară NATO. Singura problemă din Tratat este un paragraf care spune că nu ne putem întări securitatea afectând pe altora. Și aici apare problema bazei de la Deveselu, care este prezentată ca o bază defensivă și nu ar încălca Tratatul. Rușii spun că ea poate deveni ofensivă și aici este cheia problemei. Dar ea poate fi rezolvată printr-o comisie de control, care să demonstreze că baza este defensivă”, spune Adrian Năstase.

Amintim faptul că Tratatul România-Rusia a fost negociat în timpul mandatului de premier al lui Adrian Năstase și în timp ce țara noastră era în proces de integrare în NATO. Tratatul a intrat în vigoare în 2004, după integrarea României în NATO.

El spune că ”România nu este în pericol în cazul unui conflict militar între Rusia și Ucraina. Discuțiile vor fi în legătură cu baza de la Deveselu, dar acestea vor fi unele politice”.