În cadrul podcastului „România lui Cristache”, profesorul Ștefan Popescu, expert în relații internaționale, a vorbit despre „prietenia” dintre Beijing și Moscova în contextul războiului din Ucraina și a relațiilor tensionate dintre China și SUA.
Pe măsură ce competiția dintre China și SUA se ascute, Beijingul caută să se aproprie cât mai mult de Moscova
Cu 34 de acuzații pe urmele sale, Donald Trump pozează în Salvatorul Americii și vorbește despre perspectiva sumbră a unui război nuclear. În prezent, majoritatea oamenilor se întreabă dacă Statele Unite ale Americii se vor confrunta cu un război civil, mai ales în perspectiva alegerilor prezidențiale din 2024, care sunt adevăratele mize ale anchetării lui Donald Trump și ce efecte ar putea avea lupta electorală din SUA asupra stabilității globale.
La toate aceste întrebări a răspuns, miercuri, expertul în relații internaționale, profesorul Ștefan Popescu, în cadrul podcastului „România lui Cristache” de pe canalul de Youtube „HAI România!”.
„Donald Trump și-a dat seama, aici contează și backgroundul lui de om de afaceri, dimensiunea competiției cu China. China a fost singura care are resurse necesare să conteste poziția dominantă din sistemul internațional a SUA. Rusia nu are resurse, nici nu își propune.
Pe măsură ce această competiției între China și SUA se ascute, este clar că Beijingul, chinezii, caută să se aproprie cât mai mult de Federația Rusă. Au nevoie de un aliat și nu au multe opțiuni nici chinezii. Rusia chiar dacă e un partener junior, dacă ne uităm pe o hartă, China nu are mulți aliați. Are Pakistanul, care nu are capacitatea Rusiei. Federația Rusă are resurse, are capacități militare, care ajută China.
Foarte mare parte a armamentului chinezesc este de inspirație sovietică rusească. Are și voința de a contesta. Baza alianței chino-ruse este contestarea SUA, rolului dominant al SUA și al Occidentului. Este clar că Rusia are mai mare nevoie de China decât vice-versa, dar și China dacă ne uităm, felul în care ea este înconjurată în Indo-Pacific de baze occidentale, în speciale americane, sistemul de alianțe pe care SUA l-a construit, ea are foarte puține opțiuni. Vietnamul s-a apropiat de SUA, Republica Socialistă Vietnam, unde are o istorie absolut dureroasă cu SUA și cu toate astea s-au apropiat vietnamezii”, a explicat, miercuri, profesorul Ștefan Popescu.
Centrul lumii s-a mutat în Asia-Pacific
„Observăm că numai 34 de țări au adoptat sancțiuni la adresa Federației Ruse. Chiar și țările care erau, fostele colonii franceze, britanice. Te așteptai Senegalul, dependentă de Franța, și cu toate astea nu au dorit să adopte sancțiuni. Acest conflict, și asta cred că contează, este aspectul cel mai important, a căpătat o coloratură civilizațională, a devenit un creuzet al contestării Occidentului în lume. 34 de stat și sunt 193 de state membre ONU.
Această dezvoltare extraordinară se traduce și cu o conștiință istorică, aceste țări nu mai sunt în vechea situație de dependență totală, au propriile resurse, identitatea lor este cu totul alta. Și mai este ceva, ascensiunea Chinei, trebuie să recunoaștem, a bulversat foarte multe lucruri. Ascensiunea Indiei, doi giganți care au o identitate de contestare a Occidentului, nealiniații. Centrul lumii s-a mutat în Asia-Pacific, nu mai are cum să fie în Occident. În realitate suntem niște periferii ale Indo-Pacificului”, a avertizat specialistul în relații internaționale.
Ajutorul oferit Ucrainei este „o temă electorală”
Potrivit spuselor sale, ajutorul oferit Ucrainei este „o temă electorală”. În prezent, „sunt tot mai multe voci republicane care spun că se dau prea mulți bani, se alocă prea multe resurse, nu neapărat pentru a contesta justețea cauzei, dar își dau seama de competiția cu China.”
„Deficitul comercial între SUA și China este abisal, de sute de miliarde de dolari. Foarte mulți, dincolo de mesajul electoral, își dau seama că pentru China este o veste foarte bună că Occidentul și SUA sunt fixate pe sol european și trebuie să aloce resurse dintre conflictul de pe teritoriul Ucrainei, astfel încât China are o perioadă de liniște și de creștere.
Trump a devenit purtătorul de cuvânt și al celor care au realizat încă un lucru: conflictul din Afganistan. Ce resurse extraordinare. Dar o recunosc mediile democrate. Conflictul din Afganistan a dat Chinei 10 ani de liniște și creștere economică. Să ne uităm cât au cheltuit SUA în Afganistan și cu ce rezultat. Și Afganistanul care ajunge să fie dependent de China. Toată Asia Centrală este pierdută prin pierderea Afganistanului”, a explicat profesorul Ștefan Popescu.
Referitor la războiul din țara vecină, expertul în relații internaționale consideră că „lucrurile s-au împotmolit, sunt împotmolite pe termen lung”, iar acum „nu știm dacă aceste puncte calde, nu sunt de fapt testări ale dispozitivului inamic în vederea pregătirii unei ofensive de primăvară și de partea rusă și de partea ucraineană.”
„Aceste livrări de armament, în special blindate grele, de tancuri, cam merg în sensul pregătirii unei mari ofensive. Să o spunem clar, lucid, armamentul occidental în momentul de față, și nu e vorba numai de armament, este vorba de oameni. Un articol din ”Le Monde” (cotidian francez) scrie despre dificultățile armatei ucrainene de a recruta tineri.
În acest moment viața merge înainte, chiar acum se discută de un război pentru recuperarea teritoriilor, nu mai este vorba de o amenințare existențială pentru statul ucrainean și asta se observă. Armamentul nu rezolvă singur situația. Trebuie să pregătești oameni. Mai ales că totul depinde de determinarea occidentalilor, de disponibilitatea lor. Au mari probleme cu stocurile de muniții și de armament”, a explicat el.
Nimeni nu dorește să se reașeze la masa negocierilor de pace
Potrivit spuselor sale, „nimeni nu e pregătit și nimeni nu dorește să negocieze”, „rușii în primul rând doresc să refacă cel puțin teritoriile anexate”.
„Nici Donbasul nu este 100% cucerit și acesta este un obiectiv important. Pe de altă parte vor să distrugă capacitățile ofensive ale armatei ucrainene, adică alimentarea cu armament occidental îi determină să continue. Pe cealaltă parte ucrainenii bineînțeles, nu doresc și este inacceptabil și nu cred că pot angaja discuții de pace care ar însemna cedarea unor teritorii, este un suicid politic, dar și istoric. Ce om politic și-ar asuma ca 20% din teritoriu să rămână unei puteri străine și de cealaltă parte nici occidentalii.
Cred că se va merge spre o înghețare a conflictului, dar fără îndoială este o situație dificilă. O înghețare a conflictului ar permite și Rusiei să își refacă stocurile de muniție, stocurile de armament. Populația care a părăsit zonele, asta este o altă problemă.
Realist este singura opțiune. Din păcate Ucraina se află între două falii. Cel puțin pentru anul acesta Ucraina nu are resursele necesare pentru a putea, nu există resurse necesare nici de partea occidentală pentru a da Ucrainei o posibilitate de a curăța teritoriul național de ocupație.
SUA sunt singura putere la care se raportează și Rusia și sunt singura țară de care depinde practic rezistența Ucrainei. Ajutorul dat de europeni este marginal în raport cu efortul făcut de SUA. Deci da, SUA pot după 2024, în cazul în care se schimbă administrația, să se ajungă la un aranjament. Pace eu cred că este imposibil. Nimeni nu poate accepta, nici de partea occidentală și cred că nici rușii nu doresc să accepte negocieri de pace și un tratat de pace”, a încheiat expertul în relații internaționale.