Istoricul Alex Mihai Stonescu a vorbit în podcastul „Evenimentul Istoric”, difuzat exclusiv pe canalul de YouTube „HAI România”, despre culisele marii Uniri. El a explicat că românii din Transilvania nu s-au "trezit peste noapte" cu ideea unirii, ci aceasta a fost rezultatul unui lung proces de maturizare politică și națională.
EXCLUSIV! Alex Mihai Stoenescu a dezbătut în podcastul „Evenimentul Istoric”, difuzat exclusiv pe canalul de YouTube „HAI România”, despre momentul crucial pentru România petrecut la 1918.
Procesul unirii Transilvaniei cu România a fost unul complex din punct de vedere juridic. Adunarea Națională de la Alba Iulia din 1 Decembrie 1918 a avut loc în condiții de legitimitate populară. Ea a fost convocată de Consiliul Național Român Central. Acesta acționa ca o autoritate provizorie a românilor transilvăneni. A reunit 1.228 de delegați din toate colțurile Transilvaniei. Adunarea a fost, în esență, o formă de exprimare a voinței populare.
Recunoașterea unirii Transilvaniei cu României
Tratatul de la Trianon, semnat la 4 iunie 1920, a recunoscut oficial unirea Transilvaniei cu România. Delegația condusă de Ion I.C. Brătianu, a negociat cu marile puteri pentru a obține recunoașterea internațională a granițelor României Mari.
Alex Mihai Stoenescu a reamintit că România în urma Consiliului de Coroană din 1914 de la Peleș își declară neutralitatea la izbucnirea Primului Război Mondial. Ion C. Brătianu îl convinge pe Carol I să păstreze guvernul liberal, dând impresia că el ar putea negocia cu Puterile Centrale o intrare în război de partea acestora.
„În realitate, Brătianu și viitoarea Regină Maria împingeau totul, în secret, spre intrarea României în război de partea Antantei deoarece aceasta garanta unirea Transilvaniei și a altor teritorii românești cu Regatul României”, a arătat renumitul istoric.
Alex Mihai Stonescu explică strategia pusă la cale de Brătianu
Alex Mihai Stoenescu a mai spus că problema lui Brătianu erau negocierile cu Rusia. Rusia însă a spus că nu are nimic împotriva unirii Transilvaniei cu România.
„România intră în Război în 1916. Are loc un Consiliu de Coroană care are a avut un rol de informare. S-a opus Petre Carp, dar a rămas izolat. (…) fost și un aspect de natură strategică. Brătianu a negociat în secret cu Marea Britanie și Franța posibilitatea deschiderii unui front în Balcani, pe la Salonic. Aceste forțe ale Antantei urmând spre nord, spre România puteau să blocheze armata Bulgariei și Germaniei astfel încât România să nu fie atacată și din sud”, a comentat acesta.
Greșelile strategice ale conducerii de atunci
El a explicat că, astfel, România putea să-și desfășoare ofensiva din nord, intrarea în Transilvania și eliberarea ei fără să fie atacată și din sud. Această parte a planului a eșuat. În opinia sa, aceasta a fost o greșeală strategică care a fost urmată de o alta.
Alex Mihai Stonescu a arătat că, după ce a pornit ofensiva armatei noastre în Transilvania și s-a văzut că suntem amenințați din sud, atât conducerea politică cât și militară au decis să oprească ofensiva din Transilvania. Armata Română de acolo a fost pusă în situația de a bloca trecătorile, adică de a bloca o ofensivă germană-austro-ungară din nord.
„De multe ori se pune vina pe Antanta. Adevărul este că nu eram pregătiți pentru a lupta pe două fronturi”, a comentat istoricul.