Nemuritoarea baladă „Miorița” conține unele dintre cele mai frumoase versuri scrise vreodată în limba română. Totuși, de unde vine această epopee universală, cine au fost cei care au zămislit-o și ce legături strânse are ea cu fibra identității naționale?
De unde vine „Miorița”? Istoricul Alex Mihai Stoenescu a fost prezent în cadrul podcastului „Evenimentul Istoric”, difuzat exclusiv pe canalul de YouTube „HAI România”.
Alex Mihai Stoenescu a fost pe urmele baladei „Miorița”
De această dată, istoricul a fost pe urmele baladei Miorița. Este conflictul dintre ciobanii din balada Miorița motivat de invidie și lăcomie? Vor ei să-l omoare pe ciobanul moldovean pentru a-i lua turma de oi, care era probabil mai mare, mai frumoasă sau mai bine întreținută decât ale lor?
Cum este interpretată corect acceptarea soartei de către ciobanul moldovean? Este doar un simplu act de resemnare, sau o expresie complexă a unei filozofii de viață, care îmbină fatalismul cu o profundă legătură cu natura și tradiția.
Istoricul Alex Mihai Stoenescu ne răspunde la aceste întrebări în episodul de vineri, 9 august.
O interpretare simbolică a baladei poate să surprindă tensiunile dintre românii din cele trei regiuni istorice
Chiar dacă balada nu face referire în mod explicit la conflictul austro-ungar cu românii din Transilvania, o interpretare simbolică a baladei poate să surprindă tensiunile dintre românii din cele trei regiuni istorice, pe fondul influenței și presiunilor străine.
Balada poate fi văzută ca o reflecție asupra fragilității unității românești într-un context de opresiune, dar și ca o expresie a speranței pentru o identitate națională comună și puternică.
Istoricul a oferit mai multe explicații.
„Autorul anonim, cel care o fi creat balada Miorița, nu avea curent electric în mod sigur. (…) Din jurnalul lui (n.red. Alecu Russo), din niște mărturii, inclusiv din povestirea unor prieteni, printre care și Vasile Alecsandri, a auzit balada cântată de un lăutar la o petrecere.
I-a atras atenția, i s-a părut deosebită. S-au cântat și alte cântece acolo, dar balada a pus-o pe hârtie, așa cum a auzit-o, într-o formă pe care noi nu o cunoaștem. De ce? S-a întâmplat prin 1850.
El i-a dat această baladă lui Vasile Alecsandri, despre care știa că adună pentru a scoate un prim volum de poezii populare românești. (…) Alecsandri, potrivit criticilor literari și a unor contemporani, ar fi intervenit și ar fi stilizat”, a relatat istoricul Alex Mihai Stoenescu.
Întreaga ediție a podcastului poate fi urmărită AICI.