Andreea Agrigoroaiei, director al Direcției Leader, măsuri de mediu, climă și investiții din cadrul Autorității de Management pentru Programul Național de Dezvoltare Rurală din MADR, a confirmat că la minister se lucrează intens la elaborarea documentației tehnice care să susțină cererea României către Comisia Europeană.
„Este fierbere mare la Ministerul Agriculturii. În momentul de față colegii mei lucrează intens din punct de vedere tehnic, la tot ce înseamnă documente justificative în vederea susținerii până pe 31 martie a acestei cauze a României. Ministrul Petre Daea se ocupă direct de coordonarea acestei echipe”, a precizat Andreea Agrigoroaiei.
Problema creșterii stocurilor de cereale românești este abordată și dintr-o altfel de perspectivă: „Vrem ca prin acest program național strategic care urmează să se lanseze în acest an să realizăm investiții în capacități de depozitare. Este o măsură pe care noi o prevedem prin planul național strategic, iar față de programul anterior, s-au adus anumite facilități pe zona de depozitare legume fructe și cereale”, a mai precizat oficialul MADR.
Digitalizarea este o componentă importantă a PNS
O altă componentă de investiții importantă a Planului Național Strategic 2023-2027 este cea de digitalizare. PNS a fost aprobat de Comisia Europeană la finalul anului trecut, iar prin intermediul acestui plan agricultura românească beneficiază de un buget de 16 miliarde de euro.
„Planul Național Strategic are finanțări dedicate zonei de digitalizare, care este un element central al acestui plan. Este vorba, în principal, de două paliere: unul de inovare, respectiv un parteneriat de inovare între fermier și o entitate care poate furniza acest element, fie că este vorba de o universitate, de un institut de cercetare sau din zona de IT”, a precizat Andreea Agrigoroaiei.
Există deja rezultate remarcabil în acest sens: „Avem proiecte frumoase în acest sens, pe zona de parteneriate de inovare. Un proiect foarte frumos a fost realizat pe zona de pomicultură, în care s-au pus în practică principiile agriculturii de precizie.
În cadrul acestui proiect-pilot s-a realizat o integrare între partea hardware și software, astfel încât să poată fi colectate diverse date legate de boli, de umiditatea solului, de necesarul de substanțe nutritive de la nivelul solului etc. Practic, prin acest proiect se realizează o optimizare a tot ce înseamnă inputuri și nevoi de tratamente, care pot fi aplicate în diverse perioade optime”, a explicat directorul Leader din cadrul MADR.
Cheltuielile din proiectele de digitalizare sunt eligibile
Expertul ministerului a explicat în cadrul mesei rotunde organizate de revista Capital cum pot obține fermierii rezultate concrete în proiectele de digitalizare: „În perioada 2014-2020 s-au realizat 20 de astfel de proiecte-pilot, pe care le-am promovat pentru a vedea ce posibilități există.
Ceea ce este important este că fermierul vine și spune care este nevoia sa, iar partenerul, entitatea respectivă, își oferă disponibilitatea în a crea un produs software sau o altă idee de inovare – fie că este vorba de proces sau de produs – și vine în întâmpinarea acestora. Este adevărat, este un proces care a plecat mai greu, care are rezultate poate timide la acest moment, dar sperăm că, promovându-l, și prin astfel de evenimente care implică și zona de IT, o să reușim.”
Un alt aspect important abordat de specialistul MADR a fost cel al cheltuielilor eligibile: „La nivelul tuturor măsurilor de investiții, pe componenta aceasta de digitalizare, cheltuielile care țin atât de hardware, cât și de software sunt eligibile în cadrul unui proiect. Și chiar sunt încurajate, la nivelul oricărei investiții, fie că este vorba de fermă zootehnică, de unitate de procesare sau legume-fructe.”
