„Avem în vedere, pentru următorii ani, să reintroducem în fabricaţie peniciline de semisintenză. Este un proiecte pe care acum l-am luat în considerare, cu tot ceea ce implică, în sensul că nu mai sunt nici specialişti prea mulţi, iar tehnologiile s-au schimbat. Suma necesară pentru o astfel de investiţie este de ordinul a 30-40 mil. euro“, a declarat Cristina Vlase în cadrul Conferinţei Capital dedicată tehnologiei şi inovaţiei.

Ea a explicat faptul că e nevoie de o nouă generaţie de antibiotice, care să nu aibă rezistenţă bacteriană.

„Antibiotice are curajul să investească într-o secţie de peniciline în ciuda faptului că există antibiotice betalactamice de generaţie mult mai nouă, cum sunt cefalosporinele. Din cauza faptului că la cefalosporine s-a ajuns, în mediile spitaliceşti, în special din ţările dezvoltate, la fenomenul de rezistenţă bacteriană, lumea medicală începe să se uite înapoi spre peniciline la care nu există rezidenţă. Bacteriile s-au modificat şi ajung să fie peniciline mai eficiente decât alte generaţii de antibiotice. Spre exemplu, în Statele Unite ale Americii penicilinele se vând cu preţuri mult mai mari decât cefalosporinele“, spune Vlase.

Facilităţi fiscale

Reprezentanta Antibiotice Iaşi menţionează, însă, faptul că pentru a dezvolta noi produse trebuie făcute investiţii substanţiale în cercetare şi cere actorilor implicaţi în cercetare să insiste pentru obţinerea de facilităţi fiscale din partea statului român.

„În industria farma, cercetarea nu se poate face dintr-un garaj, pentru că este necesară aparatură foarte performantă care costă sute de mii de euro. În plus, pentru autorizarea unui produs ai nevoie de 3-5 ani, ceea ce înseamnă că recuperarea investiţiei se face pe un timp îndelungat. Totodată, pentru autorizare sunt necesare studii clinice. Spre exemplu, o cremă sau un unguent, adică un medicament generic, pentru a-l putea vinde în Europa sau America de Nord e nevoie de un studiu clinic care costă între 3 şi 8 mil. euro“, argumentează Cristina Vlase.

În plus, spune ea, industria farma are şi „ghinionul“ taxei clawback, care reduce fondurile producătorilor, inclusiv pe cele dedicate cercetării. Anul trecut, Antibiotice Iaşi a plătit în jur de 30 mil. lei sub forma acestei taxe, potrivit lui Vlase.

Producătorul şi-a propus pentru acest an venituri de 350 milioane lei şi un profit brut de 34,2 milioane lei, ambele în creştere cu 6% faţă de 2015, estimările ţinând cont şi de factorii cu influenţă negativă precum creşterea progresivă a taxei clawback, potrivit raportului adunării generale a acţionarilor din 19 aprilie.

Compania este deţinută majoritar de stat prin intermediul Ministerului Sănătăţii (cu 53% din acţiuni). Antibiotice Iaşi a fost prima fabrică din România şi din Europa de Sud-Est care a început să producă penicilină în 1955.