Cercetarea românească a fost ani la rând o victimă a „exodului creierelor”. Despre acest subiect a vorbit la Forumul Capital Top Angajatori specialistul Anton Ficai, profesor și cercetător la Universitatea Politehnica din București.

Acesta a fost întrebat dacă fenomenul s-a atenuat și dacă putem observa mult-așteptatul „reflux”.

Anton Ficai a vorbit despre cercetarea românească la Forumul Capital Top Angajatori

„Nu ştiu cum să răspund. E destul de greu de răspuns la întrebarea aceasta, eu răspund de când eram în liceu: o parte însemnată din colegii olimpici, nu aş spune 90%, dar pe+aproape, erau deja antamaţi pentru afară. Cred că şi acum se întâmplă acest lucru. Nu mai am colegi atât de tineri, însă în vremea aceea, din 20, câţi am fost în lotul naţional de chimie, 2-3 am rămas. Există riscul după ce te specializezi în ţara de origine, după aceea să pleci. Mai există oameni care au fost la doctorat în afară şi apoi s-au întors, dar rar. SUA au această politică de a atrage creiere. China la fel. A importat undeva la 20 de laureaţi ai Premiului Nobel în perioada pandemiei. Deci, piaţa asta este destul de acerbă în a atrage şi cum ziceţi dumneavoastră, de-aici vin minusuri şi pe celelalte paliere. Nu ştiu dacă se poate stopa exodul acesta sau foarte repede, cel puţin.

În 2004 am fost într-un stagiu peste vară, în Italia. Profesorul mi s-a plâns că lucrurile merg foarte prost, că dacă ai nevoie de o substanţă, trebuie să te gândeşti cu o săptămână înainte. În România, ai nevoie de luni. Mulţi pleacă pentru alte oportunităţi. Adică, un laborator unde să poată să desfăşoare activitatea în condiţii mai bune. Avem şi aici infrastructură şi colaborări cu centre puternice din străinătate; din păcate, da, nu suntem la nivelul lor”, a răspuns Anton Ficai.

Următoarea întrebare a vizat deficitul de personal calificat în acest domeniu și șansele reale de a fi diminuat. Mircea-Dumitru Miclău, secretar General ANOFM, a subliniat că „rata de şomaj este doar cu un procent mai mare decât în UE, în rândul tinerilor”,

„Exact ce spuneau şi colegii, e vorba de retenţie şi de ceea ce oferim. Cum spunea şi domnului profesor, din timpul liceului, erau acele stagii de vară, lucrează la anumite societăţi. Avem nevoie şi de un pachet, nu numai de salarii. Avem persoane care trebuie să îşi ducă copii la afterschool, la creşă.

La învăţământul dual se întâmplă acelaşi fenomen. Sunt aceste parteneriate, cei mai mulţi merg la firmele-mamă din Occident. Această libertate a circulaţiei forţei de muncă a crescut. În perioada pandemiei, nu, aţi văzut că rata şomajului a crescut foarte mult, în Italia, de exemplu 13%, în România era 5+6%. Acum, declarat e 2,9%, dar pe chestionare, 5%.

Avem un deficit major în Europa, pentru că pe lângă această liberă circulaţie, avem problema demografică. Trebuie să lucrăm cu Ministerul Educaţiei, educaţia primordială, care spuneţi că nu se mai face. Se face, eu cred în noua lege.

Noi considerăm această forţă de muncă o forță de muncă de tranziţie. Aceste proiecte pe care le introducem în 2021-2027 caută să angajeze tineri vulnerabili din ţara noastră. Dar acolo unde nu mai e forţă de muncă, angajăm şi străini. Noi încercăm din toate politicile active să ne aducem propriii tineri. Identificarea, înregistrarea și ocuparea tinerilor: am reuşit să identificăm 200.000 de tineri, să înregistrăm 180 de mii”, a explicat Mircea-Dumitru Miclău.

SURSĂ FOTO: Capital

Iniţiativa privată şi educaţia alternativă au înlocuit ceea ce nu a reuşit statul

O altă întrebare a vizat oferta României, din punct de vedere al salariilor, condițiilor și dotărilor, comparativ cu „competiția” din restul Europei. Astfel, Corina Neagu, Managing Partner Dare – Development Advice & Resources, a subliniat că „iniţiativa privată şi educaţia alternativă au înlocuit ceea ce nu a reuşit statul”.

„Sunt perfect de acord cu domnul, suntem optimişti, dar haideţi să ne uităm la ce s-a întâmplat în ultimii 30 de ani. Inclusiv în învăţământul românesc, nu mai avem nişte tineri pregătiţi să facă faţă pe piaţa forţei de muncă.

Oameni care ne spun că ne îmbogăţim peste noapte fără efort. Acestea sunt modelele, oameni care apar public şi susţin astfel de lucruri şi influențează generații de tineri. Vorbim de părinţi care îşi influențează copiii să devină ingineri, doctori etc şi nu să facă agricultură în satul lor.

Ăsta e precedentul pe care l-am tolerat şi încurajat. Sunt consecinţe care îşi vor pune amprenta în continuare. Au un handicap emoţional, sunt analfabeţi funcţional şi nu sunt pregătiţi pentru piaţa muncii.

Încercăm pe cât posibil, părinţi, profesori, foarte multe ONG-uri cu iniţiativă privată şi care înlocuiesc iniţiativa statului şi pregătesc profesori, asociaţii care merg direct în şcoala generală să pregătească noile generații de profesionişti. Facem lucruri, facem. Iniţiativa privată şi educaţia alternativă au înlocuit ceea ce nu a reuşit statul. Vocea ONG-urilor şi ia iniţiativei private este din ce în ce mai puternică şi mă bucur, mă bucur şi că iniţiativa privată merge şi de jos în sus, nu doar de sus în jos. Lucrez cu tineri şi sunt nişte tineri extraordinari, geniali. Avem nevoie de responsabilitate, de loialitate. Responsabilitatea lucrului bine făcut”, a spus Corina Neagu.