Credeți că Guvernul a gestionat eficient criza COVID-19, incluzând aici toate restricțiile, măsurile economice, sanitare etc? Unde au greșit în opinia dvs?

Dan Voiculescu: Eficiența se evaluează în funcție de cantitatea și calitatea impactului pozitiv al unei decizii. Sistemul nostru sanitar se află sub o acută presiune, iar economia națională se confruntă cu blocaje majore. Renunțând la orice tendințe partizane și la obișnuita retorică cu iz electoral, este evident că, atât economic cât și sanitar, ne aflăm undeva la jumătatea drumului între dezastru și reușită. Nu e un răspuns diplomatic, este o analiză lucidă. S-au luat măsuri necesare – unele la timp, altele ceva mai greu– s-au făcut și excese și, în anumite domenii, s-a întârziat foarte mult. Mă refer, pe de o parte, la investiția în stocuri sanitare și pe de altă parte, la infuzia masivă de capital în economie, care încă nu-și face simțită prezența.

Într-un comentariu pe blogul dumneavoastră, analizând posibilele resurse financiare ale României, ați identificat până la 50 de miliarde de euro, „accesibili” imediat. Cum i-ați „descoperit”?

Dan Voiculescu: Am analizat informații oficiale. Sunt surse financiare concrete, aflate la dispoziția tuturor guvernelor europene. Cei care se vor mișca mai repede și mai inteligent le vor fructifica și vor transforma acest moment de cumpăna într-o oportunitate de dezvoltare rapidă. Ceilalți vor suporta la pătrat costurile acestei crize.

România în care dintre cele două tabare credeți că se află? Între învinșii sau învingătorii crizei?

Dan Voiculescu: Așa cum a fost blestemul acestui neam, România este la răscruce. Încă n-am pierdut totul, dar nici nu ne grăbim să câștigăm. Totul depinde de ce vom face în următoarele 100 de zile. Este o adevărată cursa contra cronometru, o numărătoare inversă care pentru cei serioși și responsabili va duce la succes, pentru ceilalți, la calamitate.

Ce măsuri ar fi luat Dan Voiculescu dacă ar fi fost premier

În ultima perioada, ați avertizat de câteva ori asupra acestui „moment de cumpăna”, propunând și soluții concrete pentru depășirea crizei economice și sanitare. Printre altele, ați solicitat interzicerea exportului de cereale în timpul stării de urgență și atragerea de finanțări europene pentru protejarea locurilor de muncă prin inițiativa SURE. Ulterior, ambele măsuri au fost preluate pe agenda oficială a Guvernului. Aveți o linie directă cu Palatul Victoria?

Dan Voiculescu: Nu am și nu e nevoie de nicio linie, directă sau indirectă, pentru a observa o necesitate obiectivă și a acționa cât mai repede în consecință. Și sigur nu mai e cazul de orgolii personale. Sunt convins că și la nivelul Executivului se fac evaluări în permanență. Sau sper să fie așa. Iar dacă există o minimă atenție și la alte analize, e cu atât mai bine. Despre necesitatea prevenirii unei penurii de alimente (motiv pentru care am solicitat oprirea imediată a exporturilor) a avertizat inclusiv Organizația Mondială a Sănătății. Cât despre banii europeni alocați pentru protejarea locurilor de muncă, nu e nimic secret, de care am aflat numai eu „pe surse”. Informații există pentru toți, diferența o face întotdeauna modalitatea în care fructificăm aceste informații.

Ce măsuri ați fi luat dumneavoastră dacă ați fi fost premier? Sunt multe companii care se plâng că vor da faliment și peste 1 milion de oameni trimiși în șomaj.

Dan Voiculescu: Zilele acestea e plin de premieri „din umbră” care își dau cu părerea pe macro-economie. Nu mai e nevoie de încă unul. Fără să fiu premier, doar că profesor de economie și om care a construit câteva afaceri de la zero, cred că atât în criză cât și în afara ei, pentru dezvoltare este nevoie de creativitate, curaj, capital uman și un minim de resurse financiare.

Concret, în situația actuală a României, ar trebui să atragem real, nu din vorbe, cele 50 de miliarde de euro pe care le avem la dispoziție; să ne susținem clasa de mijloc cu o infuzie masivă de finanțări, pe model german, cu garanții de stat, astfel încât niciun loc de muncă și nicio afacere profitabilă să nu dispară; să construim autostrăzi (pe teren, nu pe hârtie) și să transformăm agricultura, alături de sectorul IT, în prioritate naționale fundamentală. În viitor, orice criză – și crize vor fi mereu – va avea și o componentă alimentară.

Credeți că măsurile restrictive luate de Guvern în starea de urgență au fost corecte? Trebuiau luate mai devreme, mai târziu? Altfel? Ce considerați că ar fi trebuit să se facă în plus?

Dan Voiculescu: Toate măsurile de prevenție ar fi trebuit luate cât mai repede. „Prevenția cu întârziere” este în sine o contradicție evidentă. Așa cum s-a întâmplat în mai toată Europa, în prima fază, nici la noi nu s-a luat foarte în serios amenințarea COVID-19. Iar faptul că în plină pandemie încă ne ocupăm de alegeri anticipate, va intra probabil în antologia marilor gafe ale acestei perioade. Însă, mai încet decât unii, mai repede ca alții, ne-am trezit și am început să acționăm. Ce se putea face în plus în zona restrcțiilor? Să ne consultăm mai repede și mai des cu specialiștii și să le respectăm integral opinia. Și să se combată ferm și imediat orice formă de abuz. Este inacceptabil că oameni cinstiți, curați, vulnerabili să ajungă victima unor abuzuri.

Țările ale căror economii își vor reveni primele post COVID-19

Cum vedeți evoluția economică mondială în următoarele luni?

Dan Voiculescu: Lumea întreagă este deja în plină recesiune. Efectele se resimt deja acut la nivel mondial, atât în zona producției, cât și în cele ale serviciilor și schimburilor comerciale. Iar pe lângă aspectele sanitare și economice, civilizația noastră se va confrunta tot mai puternic cu o criză profundă de sistem. Modelul neoliberal își atinge limitele, iar rezolvarea nu cred că va veni nici dinspre stânga, nici dinspre dreapta radicală. Este un moment în care observ că se reevaluează semnificația valorii umane, dincolo de orice interese partizane, individuale sau de grup.

Confruntată cu o amenințare globală, în care vulnerabili suntem toți – pentru că virusul nu discriminează în funcție de ideologia asumată sau contul bancar – omenirea începe să se trezească și să își amintească de patrimoniul sau comun, reperele sale identitare perene: creativitatea, demnitatea, onoarea, curajul. Repet aceste valori de fiecare dată când am ocazia pentru că în ele se află esența unei societăți viitoare echilibrate, sigure și prospere. Așa cum am mai spus-o, umanismul pragmatic – doctrina căreia i-am dedicat 30 de ani de analize, fundamentată pe valorile menționate – nu este adversarul liberalismului sau al social-democrației, ci un nou și necesar model social, care dezvoltă contribuțiile pozitive ale celor două vechi doctrine, fără însă a le perpetuă și neajunsurile.

Cum vedeți evoluția economică a României, după 15 mai?

Dan Voiculescu: Încurajatoare sau, din contra, catastrofală, în funcție de măsurile concrete care se vor lua în următoarele 100 de zile.

Ce țară credeți că va reuși să se stabilizeze cel mai repede post COVID-19 și de ce?

Dan Voiculescu: Trăim într-o lume interconectată. Nu va fi o singură țară care se va stabiliza mult mai repede decât celelalte. Analizând deciziile luate deja, cred că, în ciuda crizei actuale, SUA își va reveni rapid. Iar din Europa, Germania are toate șansele să depășească în viteză această furtună. De ce? Pentru că au investit major în economie, pentru că își respectă cetățenii și proprii agenți economici și au capacitatea de a se adapta, din mers, provocărilor imediate. M-aș bucură să fie și România printre statele cu o evoluție rapid pozitiv. Avem potențial real să ieșim întăriți din pandemie. Dacă o vom face sau nu, depinde doar de noi. Istoria, nu foarte îndepărtată, ne va clarifica asupra meritelor sau iresponsabilității conducătorilor noștri.

Care industrii credeți că vor fi cele mai afectate în următoarea perioadă, la nivel global și național? Puteți estima o revenire a lor?

Dan Voiculescu: Puternic afectate sunt deja sectorul serviciilor în general, cel al producătorilor de mașini, întreagă rețea economică a combustibilior, de la extracție la pompă, industria clasică a divertismentului. În România, pe lângă acestea, suferă grav producătorii și comercianții mici și medii, clasa mijlocie în general. Este vital că imm-urile să fie ajutate – financiar și administrativ – cu intervenții imediate, consistente, linii de finanțare cu garanții de stat, întinse pe o perioada cuprinsă între 12 și 24 luni, în funcție de specificul domeniului de activitate.

Ce credeți că se va întâmpla cu diaspora în următoarea perioadă? Mulți s-au întors acasă, nu au joburi, iar înainte de criza COVID-19, una dintre principalele probleme era criză forței de muncă în România. Acum avem mulți șomeri, dar economia va trebui să se reia la un moment dat. Cum ați rezolva ecuația această? Ați încerca să păstrați diaspora acasă? Ce măsuri ați lua în acest sens?

Dan Voiculescu: Categoric, întoarcerea acasă a românilor serioși, care au o meserie cinstită și au învățat să răzbească prin forțe proprii oriunde în lume, reprezintă o oportunitate excepțională pentru România. Acești oameni, ajunși în țară într-un moment de panică generală, în care au resimțit dureros, pe propria piele, că statutul de „străin printre străini” nu dispare peste noapte, sunt o resursă de competență, hărnicie și patriotism (pentru că „exilul” și dorul de țară au lucrat) pe care nu ne permitem să o irosim. Pentru a o fructifica este nevoie de o „ofertă” economică și socială, imediată și concretă. Românii, greu încercați de criză, s-au săturat de intenții și vorbe frumoase. Sunt oameni ai faptelor și pot fi câștigați doar prin fapte.