Despre aceste tranzacții, în septembrie, s-a scris AICI, autorul explicând de ce tărășenia era dubioasă.

Între timp unul din misterele tranzacțiilor suspecte cu acțiuni SIF1 s-a elucidat.

Conform raportului trimestrial publicat de SIF Oltenia (SIF5) aproape toate acțiunile vândute înainte de începerea ofertei publice au fost cumpărate de SIF5, cu o valoare totală de circa 26 milioane lei.

Hai să vedem mai întâi istoricul evenimentelor!

Cum s-a ajuns aici și care poate fi motivația conducerii SIF5 să cumpere atât de multe acțiuni la o companie teoretic rivală?

SIF5 a fost preluată, anul trecut, de un grup de acționari compus din SIF1, SIF Muntenia (SIF4) și un număr mare de fonduri alimentate preponderent de SIF1 și SIF4.

Acest grup l-a pus pe Sorin Cioacă – la acea dată angajat la o companie deținută de SIF1, SAI Muntenia Invest, care este administratorul SIF4 – președinte la SIF5.

Piața a reacționat

Acțiunea SIF5 s-a prăbușit și de peste un an a rămas jos în timp ce întreaga bursă a crescut cu zeci de procente, iar toți acționarii de bună credință, pe care președintele ASF, Nicu Marcu, declara în aceea perioadă că îi apără, au avut de pierdut.

Milioane de acționari persoane fizice, iar alte milioane de români care au depuneri în fondurile de pensii, au devenit victimele ambițiilor președintelui SIF1, Bogdan Drăgoi, și ale nepăsării ASF în frunte cu președintele Nicu Marcu.

Acum, cu ocazia tranzacțiilor suspecte amintite, se dovedește că pesimismul pieței în privința intențiilor grupului care a preluat SIF5 a fost unul întemeiat.

Ingineria

Acum să vedem cum SIF5 – ca și SIF1 și SIF4 – a ajuns să fie folosită pentru a cumpăra voturi pentru Bogdan Drăgoi, acuzat că probabil nu oferă aproape nimic adevăraților proprietari ai celor trei SIF-uri, continuând să fie extrem de generos cu sine din banii acționarilor.

De ce conducerea SIF5 nu preferă să răscumpere acțiuni SIF5 dar a cumpărat atât de multe acțiuni SIF1?

Discount-ul la acțiunile SIF5 este la fel de mare ca cel de la SIF1, adică 60% față de activul net, reflectând lipsa de încredere a investitorilor.

Și de ce conducerea SIF1 a cumpărat direct, sau prin fonduri alimentate cu banii SIF1 și SIF4, peste 20% din capitalul SIF5 în timp ce refuză să răscumpere 30.000.000 acțiuni proprii SIF1 conform mandatului dat de acționari în adunările generale?

Când n-ai încredere în tine, ci în rival

Aparent, conducerea SIF1 n-are încredere în acțiuni SIF1, dar are încredere în acțiuni SIF5, teoretic o companie rivală, iar „întâmplător” conducerea SIF5 n-are încredere în acțiuni SIF5, dar are încredere în acțiuni SIF1.

O fi doar o întâmplare că președintele SIF5, Sorin Cioacă, a venit direct de la o companie controlată de conducerea SIF1?

O fi președintele ASF, Nicu Marcu, măcar puțin surprins de atâtea „întâmplări” și lucruri ilogice din punct de vedere investițional care produc prejudicii acționarilor de bună credință la SIF1, SIF5 și SIF4?

Nu trebuie să fii mare specialist ca să te prinzi că scopul achiziției de acțiuni SIF1 de către SIF5 nu poate fi în mod real unul investițional.

Dacă cei de la conducerea SIF1 și SIF5 urmăreau interesele acționarilor, ar fi făcut răscumpărări de acțiuni proprii și n-ar fi cumpărat acțiuni una la cealaltă, care, teoretic, sunt companii rivale.

Dar în realitate cele trei SIF-uri (SIF1, SIF4 și SIF5) sunt acum controlate de Bogdan Drăgoi prin acțiuni cumpărate, direct sau prin fonduri, cu banii SIF1 și SIF4.

Aceste dețineri încrucișate pot avea un singur scop, acela de a oferi voturi reciproce în Adunările Generale ale Acționarilor.

Astfel de comportamente nu sunt în interesul pieței de capital sau în beneficiul investitorilor, pe lângă faptul că sunt împotriva multor articole din regulamentul Uniunii Europene 231/2013 privind Fondurile de Investiții Alternative.

Multe necunoscute

În ceea ce privește tranzacțiile suspecte, mai rămân totuși mai multe necunoscute pe care sperăm că ASF le va investiga și piața le va afla.

Care au fost investitorii care au preferat să vândă milioane de acțiuni,nu în oferta publică SIF1, ci puțin mai ieftin către SIF5?

De ce mai mulți investitori, teoretic independenți, care dețineau acțiuni SIF1 au preferat să le vândă cu 2,67 lei, sub prețul de ofertă de 2,70 lei, către SIF5 doar cu câteva zile înaintea începerii ofertei publice?

Evident că nu există o logică investițională, ci se cumpără voturi reciproce, iar costurile acestor manevre financiare sunt suportate de investitori.

Mai mulți investitori, inclusiv de la Asociația Investitorilor la SIF-uri, suspectează că niște fonduri, finanțate preponderent tocmai de SIF1 și SIF4, au făcut exact același lucru în același timp, adică au vândut milioane de acțiuni SIF1 către SIF5.

Dacă suspiciunea se adeverește, este imposibil să fi fost decizii independente ale unor investitori, ci o acțiune concertată la cerere/comandă.

Încă nu știm detaliile acestor tranzacții, dar există suspiciuni rezonabile ale investitorilor pentru manipularea pieței.

Doamne ferește de un nou caz City Insurance!

Aceste suspiciuni trebuie să fie investigate de ASF, care are obligația legală să supravegheze piața de capital.

ASF are puterea să afle detaliile acestor tranzacții extrem de suspecte având acces la informații care pot fi furnizate de către BVB și brokerii implicați.

Dacă ASF dorește să avem o bursă cât mai curată, fără manipulări flagrante ale pieței, trebuie să-și facă datoria, să protejeze investitorii, și să nu aștepte, ca în cazul City Insurance, până totul ne explodează în față și ne trezim – de parcă n-am fi știut de ani de zile – că am fost fraudați chiar la vedere.