„Nu ne sfiim să numim această taxă o taxă pe lăcomie”, a spus Orlando Teodorovici în conferința de presă. El a adăugat și faptul că noua taxă are drept scop protejarea firmelor și persoanelor fizice din România, subliniind și faptul că  se așteaptă ca statul să încaseze peste 3 miliarde de lei de la bănci.

Și totuși cine va suporta această taxă suplimentară? Băncile sau chiar cetățenii? Senatorul ALDE, Daniel Zamfir, expert în problemele bancare, a explicat pentru Capital cum stă de fapt situația.

„Când ai o astfel de taxă ea poate fi susținută doar în două moduri: fie crește costul cu creditarea, adică cetățenii vor plăti credite mai scumpe, fie băncile își vor diminuna profiturile. Doar că prima variantă nu va mai fi posibilă dacă mâine vor fi votate legile pe care le-am propus eu, cu plafonarea dobânzilor.

Trebuie să luăm în calcul că în România băncile înregistrează profituri triple față de alte state din UE unde sunt prezente și impun dobânzi de 3-5 ori mai mari decât în alte țări. Raportul publicat recent de BNR arată că opt bănci s-au înțeles între ele să țină România într-o situație de subdezvoltare economică.

Povestea cu riscul de țară crescut, pe care o tot foloseau ca pretext, nu mai ține acum. Pentru că dacă avea într-adevăr un impact atât de mare riscul de țară, atunci nu înregistrau băncile profituri triple față de alte țări. În acest raport la care fac referire, chiar BNR recunoaște că băncile au rulat în România bani foarte puțini la dobânzi foarte mari și nu au finanțat aproape deloc proiecte mari. În schimb în alte state rulează bani mulți la dobânzi mici, iar asta înseamnă dezvoltare economică. Dar pe noi ne-au ținut pe loc ani întregi și ei au făcut foarte mulți bani. Nu mai spun că unele bănci și-au făcut firme offshore și practic nu plăteau nicio taxă statului român. Doar încasau. 

 

Nu cred că băncile vor pleca din cauza unei taxe suplimentare. Sigur că vor țipa că le iei din bani. Vor rămâne, dar nu vor mai face profituri triple, vor face duble. Oricum vor face. Așa au spus și cu darea în plată, că va fi un dezastru, că pleacă. Și ce s-a întâmplat? Băncile au avut profituri și mai mari”, a declarat  Daniel Zamfir în exclusivitate pentru Capital.

„Este foarte bună ideea. Taxa va crește pe măsură ce vor crește (artificial) costurile impuse populației. În plus, băncile vor fi obligate să vireze către finanțarea economiei”, a spus și avocatul Gheorghe Piperea pentru Capital.

În Austria sau Belgia, aceeași bancă acordă același tip de credite la o dobândă cuprinsă între 1 și 3%, în timp ce în România depășește 8%. De ce s-a ajuns aici și de ce nici BNR, nici Guvernele care s-au perindat pe la putere nu au făcut nimic este o întrebare al cărui răspuns îl găsiți în declarațiile de avere al celor vizați și ale copiilor lor