EXCLUSIV. Baconschi, despre preoții din Rusia: „Creierul este format din funcționari. Statul le instalează și softul”
Așadar, Teodor Baconschi, care este este fără îndoială una dintre cele mai potrivite personalități pentru a înțelege și explica cauzele tragediei care se petrece în Ucraina, a subliniat faptul că funcționarii statului sunt de fapt cei care alcătuiesc „creierul ortodox rus”.
„În primul rând, creierul ortodox rus este format din funcționari ai statului. Statul îi plătește, statul le instalează și softul pe care trebuie să funcționeze”, a explicat Teodor Baconschi în cadrul podcastului EVZ Play.
Totodată, acesta a spus și că practica religioasă cea mai masivă are loc în Ucraina, ci nu în Rusia.
„Deși Rusia după comunism este obiectiv secularizată, practica religioasă cea mai masivă este în Ucraina, nu în Rusia. Nici în Rusia îndepărtată, Siberiană, nici în Rusia marilor centre industriale comuniste, care au decăzut după 1991”, a subliniat Baconschi.
„Instrumentalizarea politică a tradiției răsăritene bizantine” a devenit un aliat al statului
De asemenea, specialistul a explicat că „instrumentalizarea politică a tradiției răsăritene bizantine” a devenit un aliat al statului.
„S-a revenit și la idea asta țaristă, în care Biserica era bineînțeles supusă statului, imperiului. Cel puțin imperiul acela nu era împotriva religiei. (…) Cred că patriarhul Kiril e mai puțin entuziast dar nu-l auzim. Auzim vocile oficiale din Patriarhia Rusă. Probabil că ei sunt până la un punct îmbătați cu această propagandă.
În creștinism, singurul război just este cel de apărare, ori propaganda lui Putin asta susține. Nu un război de agresiune, un război preventiv pentru că NATO urma să invadeze Rusia, asta ipoteza oficială. (…) Exact perversiunea de a urmări minciuna propagandei oficiale le oferă și alibiul moral pentru conduita lor”, a mai spus Baconschi.
Influența Bisericii Ruse în spațiul est-european
Vorbind despre influența Bisericii Ruse în spațiul est-european, specialistul punctează că au existat „influențe reciproce” și chiar anumite „forme de comuniune”.
„Să privim la geografia și istoria Bisericii Ortodoxe, după căderea Bizanțului, la 1453. (…) Încă din secolul XIX, Rusia a avut această atitudine paternalistă și totodată colonialistă, apropo de un Commonwealth ortodox pe care să îl conducă ea. Atâta vreme cât nu ne-am obținut independența sau unitatea națională, firește că Biserica Ortodoxă din Transilvania, din țările române, privesc spre Moscova cu încredere. Cantemir se refugiază acolo. (…) Petru Movilă, mitropolitul Moldovei, ajunge să conducă academia duhovnicească de la Kiev, ca rector. Au existat aceste influențe reciproce și forme de comuniune, pentru că erau aceleași biserici într-o familie”, a explicat Teodor Baconschi.
