”România va primi, conform propunerii Comisiei Europene, numai prin fondul de redresare economică Next Generation EU, adoptat astăzi de Comisia Europeană, un total de 31,206 miliarde de euro. 19,62 de miliarde sunt sub formă de granturi și 11,58 de miliarde sub formă de împrumuturi. România este, ca total alocat, a șasea țară din Uniunea Europeană, după Italia (172), Spania (140), Polonia (64), Franța (39) și Grecia (32). Germania va primi 28 de miliarde, iar Ungaria 15”, a anunțat ieri Adina Vălean pe pagina sa de socializare.

Anunțul Comisiei Europene a fost urmat de un val de reacții optimiste, mai ales din România – profund dependentă de mișcările marilor puteri, dar și de câteva întrebări cu tente sceptice.

Olanda va fi convinsă să accepte planul

Una dintre ele se referă la partea politică, în condițiile în care Olanda, Austria, Danemarca și Suedia semnalizează că se opun acestui proiect. Adina Vălean a explicat pentru Capital și care sunt șansele să se treacă peste blocaj. Aceasta în condițiile în care proiectul Comisiei Europene trebuie aprobat de statele membre.

”A existat un grup de state membre care sunt complet împotriva a ceea ce se numește mutualizarea datoriei. Ei nu doresc sa își ia angajamente privind împrumutarea unor bani fără condiții de cheltuire. Numai că acum suntem într-o situație diferită față de cea din martie pentru că Germania și Franța au căzut de acord asupra principiilor pe care a fost construit acest proiect”, explică Vălean.

Ea spune că șansele de aprobare sunt cu atât mai mari cu cât statele care se opun nu vin și cu un proiect alternativ: ”Ele se opun cultural, dar nici nu vin cu un plan B. Ceea ce reprezintă o slăbiciune a poziției lor. În general în politica europeană, care este o politică a compromisului pozitiv, nu poți rezista mult pe această poziție. Cred că vor ceda cu anumite garanții”. Optimismul Adinei Vălean este întărit și de faptul că Germania va prelua din iulie președenția Consiliului Uniunii Europene: ”Știm că Germania știe ce vrea și cred că va avea forță de convingere”.

Trei variante de returnare a împrumuturilor

În ceea ce privește îngrijorările opozaților privind returnarea împrumuturilor, comisarul din partea României spune că executivul european propune trei variante: ”Prima variantă: se poate face din resurse proprii ale bugetului UE, din taxe digitale, din extinderea sistemului de tranzacționare al emisiilor, altă posibilitate e mecanismul de ajustare la frontieră a emisiilor de dioxid de carbon. A doua variantă: statele membre vor plăti fiecare în baza unei formule stabilite de comun acord. A treia variantă: noi avem un buget multianual al Comisiei Europene și putem plăti din el. Evident, printr-o reducere a fondurilor pe anumite programe.”

Adina Vălean a explicat și care este data realistă în care se va ajunge cel mai probabil la un acord asupra acestui împrumut de 1100 de miliarde de euro. ”Eu cred că se va ajunge la un acord la Consiliul European din iulie. Mă bazez aici și pe declarațiile cancelarului german Angela Merkel. Este nevoie de o ratificare din partea Consiliului și a Parlamentelor naționale”.

O altă temă apărută după anunțul Comisiei de ieri se referă la momentul în care banii vor putea fi folosiți efectiv de către statele membre. Adina Vălean a explicat pentru Capital care sunt pașii până la accesarea efectivă a acestor granturi și împrumuturi: ”România trebuie să își facă un plan de țară, de reformă și investiții. În acest plan va aduna proiecte. Planul va trebuie prezentat până în aprilie 2021, iar banii vor alocați până în vara anului viitor”.

Lungul drum de la speranță la concret

Ea spune că proiectele trebuie să fie corelate cu ultimul raport de țară, publicat în această primăvară. Din acel raport reiese că România trebuie să aloce resurse pentru infrastructura din sistemul de sănătate, pentru eradicare decalajelor din educație între rural și urban, pentru infrastructura de transport și pentru ridicarea nivelului de digitalizare a României.

În ceea ce privește fondurile pentru coeziune, România va primi în plus 1,5 miliarde numai din acest fond de redresare. La fondul de redresare se adaugă o mărire de 11,5 miliarde a planului financiar multianual actual, 2014-2020. Totodată și următorul plan financiar multianual, 2021-2027, va fi mărit, ajungând la 1,1 trilioane.

De asemenea, Comisia Europeană a propus creșterea bugetului european cu 12,8 miliarde de euro, la care se adaugă 10 miliarde de euro din fondurile de coeziune.