Carol I, chitit pe independența statului român
În cadrul noului episod din serialul Evenimentului Istoric dedicat loviturilor de stat din România s-a discutat despre regele Carol I și originile antisemitismului.
Jurnalistul Dan Andronic l-a avut ca invitat pe cunoscutul istoric Alex Mihai Stoenescu, iar împreună au analizat istoric începuturile domniei principelui Carol de Hohenzollern.
De asemenea, în cadrul episodului de vineri, 2 februarie, s-a discutat și despre prima Constituție a statului român, abordându-se principiile sale de bază și felul în care au colaborat oamenii politici români.
Nu în ultimul rând, în cadrul discuției difuzate exclusiv pe canalul de YouTube HAI România! s-a discutat și despre originile antisemitismului în România.
Procesul de constituire al statului modern a început cu Cuza
Istoricul Alex Mihai Stoenescu a precizat că procesul de constituire a statului modern român a început cu Alexandru Ioan Cuza. Potrivit lui, acest proces trebuia finalizat printr-o constituție.
În context, istoricul spune că aceasta reprezintă și acum unul dintre aspectele fundamentale ale unui stat modern și postmodern.
”Evident că procesul de constituire a statului modern român, început de Cuza, trebuia finalizat printr-o constituție. Asta este și astăzi unul din aspectele fundamentale ale unui stat modern sau postmodern.
Deci trebuie să aibă o constituție democratică și să aplice în România sistemul democratic occidental și să introducă România în domeniul economiei capitalismul, economia de piață, cum o numim”, spune acesta.
Statul român care continuitate statală
De asemenea, istoricul a mai spus că, în istoriografia socialistă, Constituția de la 1866 a fost considerată una burgheză. Drept urmare, istoricul Alex Mihai Stoenescu precizează că aceasta nu trebuia tratată dintr-o perspectivă de clasă, subliniind că este vorba, de fapt, despre un principiu statal.
Acesta a mai spus că statul român are continuitate statală, motiv pentru care oamenii trebuie să facă diferența dintre dreptul internațional și regimul politic.
”De ce le-am evocat? Pentru că și la Constituția în 1866, și completez aici ce ai spus, istoriografia socialistă a tratat-o ca o constituție burgheză, a tratat-o dintr-o perspectivă de clasă. Nu, aici este vorba de un principiu statal. Fundamentele statului român.
Statul român are continuitate. Noi avem continuitate statală și, prin urmare, trebuie să facă diferența, oamenii să înțeleagă diferența de politologie, diferența de drept internațional între stat cu organizarea lui, și noi am ales statul național, forma de stat, dreptul internațional, și regim politic”, a continuat acesta.
Carol a cerut ca puterile sale să fie decisive
Potrivit istoricului, Carol a cerut o implicare directă și dreptul lui la actul de conducere a statului. Cererea a fost acceptată de Brătianu.
În momentul în care a început construcția proiectului Constituției, acesta a cerut ca puterile sale să fie decisive. Mai precis, a cerut să aibă dreptul de a schimba miniștri sau guverne.
”Deci, Carol a cerut de la început o implicare directă și, în primul rând, a cerut dreptul lui la actul de conducere a statului. Zis un lucru foarte important, pe care Brătianu l-a acceptat.
Și asta este un lucru pe care Carol l-a cerut de la început. I-a fost promis. Și în momentul în care a început să se construiască proiectul Constituției, el a precizat foarte clar că, în proiectul Constituției, puterile sale trebuie să fie nu absolute, să fie categorice, să fie decisive, să aibă drepturile astea, să schimbă miniștri, să schimbă guverne.
Să negocieze, să ducă tratative cu partidele politici. Deci nu sunt nicio formă acel aspect de domnitor simbolic, de conducător simbolic, care stă undeva la palat (…)”, a mai spus acesta.
Categorii de conducători de stat
Istoricul a adus în prim plan faptul că există categorii de conducători care sunt vehiculate și astăzi, însă nu toate lumea le înțelege.
Acesta precizează că exista categoria de conducător politic, echivalentă acum cu funcția de președinte sau lider al unui mare partid. Apoi mai exista și categoria de bărbat politic, echivalentul de acum al prim-ministrului, un bărbat cu o funcție importantă în stat.
De asemenea, istoricul vorbește și de categoria bărbat de stat. Acesta trebuia să îndeplinească trei condiții:
- Să fie ideolog
- Să fie doctrinar
- Să fie conducător militar
”Bărbat de stat era o personalitate care trebuia să îndeplinească trei condiții.
1. Să fie ideolog, care atunci era ideologia națională și ideologia naționalistă, dar în primul rând ideologia națională, ideologia construcției națiunii române și a statului român modern.
2. Să fie doctrinar, adică să aibă o viziune, un program politic a unui partid sau personal. Un program politic foarte bine definit.
3. Să fie conducător militar, adică ideolog, om politic și comandant militar. Persoana care a îndeplinit aceste condiții, primul care a îndeplinit a fost Avram Iancu”, spune acesta.
Carol a venit în România orientat direct pe independența țării
Istoricul a mai precizat că, potrivit lui Iorga, Carol a venit în România cu ideea independenței statului român. Mai mult, acest lucru nu se putea obține fără un război.
”Era extrem de interesat de victoria Germaniei. De ce? Pentru că, așa cum spune, îl citez mereu pe Iorga pentru că este, cum să spun eu, referința esențială a istoriografiei române.
Iorga atrage atenția spre următorul lucru, și spune, negru pe alb, în istoria românilor, ”Carol a venit în țară cu ideea independenței statului român și cu ideea că aceasta nu se poate obține decât printr-un război. Am închis citatul din Iorga.
Iorga spune Carol a venit orientat, direct, chitit, cum spune românul, clar să obțină independența statului și era conștient că independența nu se poate obține decât printr-un război”, a precizat acesta.
Întregul podcast poate fi vizualizat AICI.
