Consiliul Județean Giurgiu este prima instituție a administrației publice din România care a implementat un sistem anticorupție pentru care a obținut și un certificat ISO. Altfel spus, județul Giurgiu și oamenii care îl conduc, majoritatea membrii PSD, au patalama de anticorupți. Am fost curioși să aflăm cât a costat toată procedura, iar sumele evocate nu sunt chiar mici, pentru un județ atât de sărac cum este Giurgiu.
Potrivit datelor furnizate de președintele Consiliului Județean Giurgiu, Marian Mina, proiectul de la care a pornit totul, adică ” Dezvoltarea sistemului anticorupție la nivelul județului Giurgiu” a fost dezvoltat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă 2016-2020. Costurile totale ale programului s-au apropiat de 400.000 de lei, din care aproape 285.000 de lei au venit din bugetul Consiliului Județean Giurgiu. Certificarea acestui program printr-un certificat ISO a mai costat 19.000 de lei, doar câteva sute de lei fiind suportați din bugetul Consiliului Județean.
Etica și integritatea, printre preocupările unui CJ care își dă jumătate din buget pe Protecția Copilului
Oficialii CJ Giurgiu ne-au explicat și care este rolul implementării programului anticorupție și, respectiv, al obținerii certificării. ” Sistemul de management anticorupție(SMA) constă în practici, proceduri instrucțiuni interne, precum și resurse și activități asociate, proiectate pentru a identifica și evalua riscurile de corupție , a preveni, detecta și răspunde la corupție”, subliniază președintele Marian Mina. Potrivit acestuia, printre rezultatele așteptate ale proiectului se numără „aplicarea unitară a normelor, mecanismelor și procedurilor în materie de etică și integritate în autoritățile și instituțiile publice”.
De menționat că, deși este unul dintre județele foarte bine reprezentate la cel mai înalt nivel politic ( Niculae Bădălău este nu doar ministrul economiei ci și unul dintre principalii „sforari” din PSD iar ministrul transporturilor Răzvan Cuc vine din organizația Giurgiu, deși acum nu mai este membru) , județul Giurgiu este unul dintre cele mai sărace din țară.
Cu alte cuvinte, cei aproape 300.000 de lei cheltuiți cu acest proiect ar putea reprezenta o sumă nu chiar atât de mică. De altfel, bugetul CJ Giurgiu este unic în țară, deoarece jumătate din el se duce către Protecția Copilului. Pe tot anul 2019, CJ Giurgiu are planificate venituri de sub 170 de milioane de lei, printre cele mai mici din țară.
Situația din județ este cu atât mai gravă că cât orașul de reședință, care adună circa 30% din totalul locuitorilor, a rămas mult în urmă, fijnd privat de investiții și de locuri de muncă. Giurgiu are particularitatea de a avea circa 40% din totalul angajaților în structuri ale statului sau ale administrației locale, cel mai mare procent din țară. Tot în Giurgiu găsim și cel mai mare raport dintre pensionari și populație activă și unul dintre cele mai mari procente de oameni care pleacă din oraș, în afara țării sau în București.
Petiție anti țânțari unicat în țară
Pe de altă parte, Giurgiu a ajuns deja celebru pentru problemele pe care le are cu țânțarii. CJ a preferat să nu se implice, neavând atribuții specificice, iar majoritatea primarilor stau cu mâinile în sân fie din nepăsare fie pentru că nu au bani pentru dezinsecție. Aici, dacă CJ ar juca un rol proactiv, ar putea construi o strategie la nivel de județ, așa cum s-a întâmplat, de exemplu, în Ilfov.
Primarul orașului, Nicolae Barbu preferă să fie spiritual și face tot felul de declarații pentru deliciul presei. Așa am aflat despre noile specii de țănțari greu de omorât, despre țânțarii extrem de agresivi sau despre țânțarii mari de îți intră în ochi.
Între timp, vegetația din Giurgiu, locul preferat de înmulțire a țânarilor, crește pe zi ce trece, iar Giurgiu începe să semene cu o junglă. Copiii și chiar oamenii maturi sunt ciuruiți, pur și simplu, de bube rezultate de la înepăturile de țânțari.
Exasperați, mai mulți cetățeni din județul Giurgiu, circa 2.000 până la ora actuală, au realizat o petiție care a fost depusă și la CJ GIurgiu.
