Proprietarii de terenuri agricole din judeţul Timiş au încheiat 5.600 de tranzacţii de vânzare-cumpărare în primul semestru al acestui an, echivalentul a 8,2% din numărul total de loturi agricole vândute în această perioadă la nivel naţional, potrivit datelor Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (ANCPI). Acelaşi judeţ a fost fruntaş la vânzarea de terenuri şi în prima jumătate din 2017, însă anul acesta s-au înstrăinat cu 30% mai multe loturi. Chiar şi cel mai scump teren a fost vândut în acest judeţ, care are printre cele mai mari preţuri din ţară.

În luna aprilie, bănăţenii au vândut cel mai mare volum de pământ, adică 1.289 de loturi, aproape dublu faţă de volumul de tranzacţii încheiat în luna ianuarie.

Topul judeţelor cu cel mai mare număr de tranzacţii cu terenuri agricole încheiate în primele şase luni este completat pe locul doi de Arad, cu circa 4.100 de tranzacţii, Dolj, cu circa 3.700 de terenuri vândute, Brăila, cu 3.200 de vânzări, şi Galaţi, cu 2.800 de tranzacţii. Practic, primele cinci judeţe din top acoperă aproape 30% din numărul de terenuri agricole vândute în prima jumătate a anului la nivel naţional.

La coada clasamentului se plasează Gorj, Vâlcea, Maramureş şi Bistriţa Năsăud, judeţe în care s-au vândut în jur de 400 de terenuri agricole în perioada analizată.

La nivel naţional s-au vândut peste 68.000 de loturi agricole în primele şase luni din an, cu 9% peste volumul din perioada similară a anului anterior. În luna martie s-au vândut cele mai multe, respectiv 13.848 de terenuri, urmată de luna mai, cu 13.501 de loturi, şi luna februarie, cu peste 12.000 de contracte de vânzare înregistrate la cadastru.

Cumpărători de top

Anul trecut au fost tranzacţionate 100.000 de hectare de teren agricol, în valoare de circa 438 mil. euro, potrivit estimărilor Agricover, instituţie financiară specializată în creditarea agriculturii. Străinii deţin circa 20-30% din suprafaţa totală de teren agricol a ţării, arată datele companiei. Totuşi, la nivel oficial, străinii deţin circa 17.000 de hectare de teren agricol intravilan şi extravilan, ceea ce reprezintă un procent de doar 0,3% din suprafaţa de 5,8 milioane de hectare de teren agricol cadastrat, potrivit informaţiilor obţinute în exclusivitate de revista Capital de la ANCPI. Trebuie menţionat că terenul înregistrat la cadastru reprezintă 42% din suprafaţa agricolă a ţării.

 

Braşovul este judeţul în care străinii deţin cea mai mare parte din terenul agricol cadastrat. Investitorii străini controlează 1.240 de hectare de pământ din Braşov, echivalentul a 1,23% din suprafaţa agricolă cadastrată a judeţului. Totuşi, cea mai mare suprafaţă de teren agricol deţinută de străini este în Timiş, unde investitorii au 2.640 de hectare, iar acesta este urmat de judeţul Tulcea, unde strănii controlează 1.644 de hectare, şi de Arad, unde investitorii de altă naţionalitate au 1.462 de hectare.

„Cel mai probabil volumul tranzacţiilor la nivel naţional s-a menţinut la acelaşi nivel ca anul trecut, iar interesul pentru achiziţia de teren este în continuare crescut. Fermierii sunt principalii cumparători atunci când există ofertă“, explică Robert Rekkers, directorul general al Agricover.

Ministerul Agriculturii şi-a dat avizul final pentru doar 11 tranzacţii cu terenuri agricole mai mari de 30 de hectare în prima jumătate a acestui an. Acestea cumulează o suprafaţă totală de peste 640 de hectare, iar preţul mediu de tranzacţionare a fost de 5.000 de euro/hectar. Cel mai scump teren, în suprafaţă de 85,4 hectare, a fost cumpărat la un preţ de 2,56 mil. lei, adică circa 558.000 euro. Terenul este situat în comuna Voiteg din judeţul Timiş şi a fost achiziţionat de Corvin-Petru Mateiu, prin firma sa Agro Nevada Tim, de la Simona-Nicoleta Morariu, potrivit informaţiilor publicate de Ministerul Agriculturii. Cumpărătorul este unul dintre cei mai mari producători agricoli din Banat, cu un portofoliu de terenuri de peste 8.500 de hectare. Tot el a fost autorul celei mai mari tranzacţii cu teren arabil din România în anul 2015, când a cumpărat 142,2 de hectare tot în comuna Viteg la un preţ de 1,3 mil. euro. Ulterior, Mateiu a mai cumpărat 260 de hectare de teren în aceeaşi localitate pentru care a plătit 2,4 mil. euro.

Totuşi, achiziţia lui Mateiu nu a fost realizată la cel mai mare preţ pe hectar. Speculantul imobiliar spaniol Imobiliara El Parque a cumpărat de la Andrei Constantin 35,56 hectare în judeţul Ilfov la un preţ de 9.000 de euro/hectar, preţ cu mai bine de o treime peste ce a plătit Mateiu în Timiş.

O suprafaţă impresionantă de teren agricol a făcut anul trecut obiectul celei mai mari tranzacţii din an. Şapte loturi comasate, în suprafaţă de 385 de hectare, din judeţul Olt, au fost vândute pentru 1,6 mil. euro. Vânzătorul a fost grupul imobiliar austriac S+B Gruppe, iar cumpărătorul, doi fermeri locali: Paulian Marius Preoteasa şi Geta Preoteasa.

 

Click pe hartă pentru mărire

Val de scumpiri

 

Preţul terenurilor arabile s-a dublat, iar în anumite zone s-a triplat, în ultimii cinci ani, potrivit estimărilor Agricover. Pentru acest an, specialiştii se aşteptată la o creştere cu 10% a preţului, rată ce s-ar putea menţine până în 2020. Chiar şi aşa, cele mai scumpe preţuri din România sunt la jumătate din preţul de pornire din Germania.

Dacă în Ilfov sau Ialomiţa, preţul pământului poate atinge un maxim de 10.000 de euro/hectar, în Germania, preţul terenurilor agricole variază între 25.000 şi 60.000 de euro/hectar, similar cu cel din Olanda.

„Deşi în creştere în ultimii ani, preţul terenului agricol este încă mic în comparaţie cu preţul terenurilor agricole în Europa de Vest. Pe piaţă există toate premisele care să susţină trendul crescător al terenului arabil: preţul încă scăzut, randamente bune la hectar, subvenţii. În plus, fermierul deţine în proprietate, în medie, doar 10-15% din terenul lucrat, restul este arendă. În acest context, interesul acestuia de a continua să achiziţioneze se va păstra şi în urmatoarea perioadă“, adaugă Robert Rekkers.

Potrivit acestuia, sunt o multitudine de factori care pot influenţa evoluţia preţurilor terenurilor, printre care se numără gradul de fărâmiţare a terenurilor, nivelul subvenţiilor, productivitatea şi profitabilitatea terenului în proprietate, oferta redusă de teren arabil la vânzare, accesul la finanţarea necesară achiziţiei, dar şi limitarea accesului la teren agricol prin lege.

 

Prioritate la cadastru

Directorul Agricover mai spune că o mare problemă şi o barieră în vânzarea terenurilor agricole o reprezintă lipsa cadastrului la nivel naţional. Agenţia de Cadastru a apelat, până acum, la o serie de măsuri legislative pentru a înregistra toate proprietăţile din România într-un timp cât mai scurt. Accentul se pune pe implementarea schemelor de plăţi în agricultură prin identificare şi înscrierea în cadastru a tuturor terenurilor agricole, până în 2020.

Administratorii proprietăţilor aflate în domeniul public şi/sau privat al statului au la dispoziţie următoarele două luni pentru a cere finanţare de la ANCPI în vederea înregistrării în cadastru a tuturor imobilelor, obligaţie apărută printr-o nouă lege publicată în 26 iulie 2018. Specialiştii estimează că aceste bunuri ar avea o suprafaţă cuprinsă între 600 şi 800 de hectare.

 „Aceasta este una dintre măsurile pe care le vom lua pentru a grăbi procesul de înregistrare sistematică în România. Programul naţional de cadastru şi carte funciară (PNCCF) are cel mai alert ritm de la înfiinţare. Am evoluat foarte mult faţă de anii precedenţi pentru că, în acest an, avem cel mai mare număr de contracte de prestări servicii, respectiv 1.835, şi sunt în desfăşurare lucrări la nivelul întregii localităţi în 182 de UAT-uri, precum şi în peste 25.000 de sectoare cadastrale, din peste 2.300 de UAT-uri. Sperăm ca în acest demers să primim sprijin şi de la administratorii terenurilor statului care acum au posibilitatea să acceseze fondurile noastre pentru inventarierea proprietăţilor, care reprezintă un procent destul de mare şi care trebuia făcută cu mult timp în urmă”, a explicat Radu-Codruţ Ştefănescu, preşedintele şi directorul general al ANCPI. 

 

Lege anti-speculanţi

Un proiect de lege, iniţiat de parlamentari PSD, îşi propune să uşureze accesul tinerilor la piaţa funciară şi să reducă achiziţiile de terenuri agricole cu scop speculativ. Proiectul a trecut de la Senat la Camera Deputaţilor şi are şanse să fie adoptat în acest an. Una dintre modificările vizate de noua lege prevede ca, odată cumpărate, terenurile agricole din extravilan să nu mai poată fi vândute decât după 15 ani şi atunci doar statului român.

Actul normativ stabileşte şi condiţiile necesare achiziţiei de teren arabil. Astfel, în cazul persoanelor fizice, acestea trebuie să locuiască pe raza localităţii unde se află terenul oferit spre vânzare şi, în acelaşi timp, să fi desfăşurat activităţi agricole în aceeaşi zonă cu minim cinci ani înainte de publicarea ofertei. Aceste condiţii nu se aplică, însă, dacă cei interesaţi de achiziţie sunt fermieri tineri.

În cazul firmelor, acestea trebuie să aibă sediul social sau secundar înregistrat pe raza localităţii unde se oferă terenul la vânzare, să fi desfăşurat activitate agricolă în aceeaşi zonă cel puţin cinci ani, iar veniturile obţinute din agricultură să reprezinte minim 75% din totalul veniturilor pe ultimii trei ani. 

Mai mult, arendaşii care doresc să cumpere terenul exploatat trebuie să deţină calitatea de preemptori în baza unui contract de arendare încheiat şi înregistrat cu minim un an înainte de data publicării oferite de vânzare a terenului. Conform proiectului legislativ, dreptul de preempţiune în cazul proprietarilor de terenuri învecinate este deţinut de cel care are terenul vecin cu cea mai mare latură la lotul de vânzare, iar dacă sunt mai mulţi care îndeplinesc această condiţie, atunci se alege cel mai tânăr dintre ei.