Cu ajutorul analiştilor de la Finzoom, Capital a calculat ce sume trebuie să lase, în medie, fiecare angajat care ia salariul pe card dar care alege să-şi “lichidizeze” veniturile cu ajutorul bancomatului sau al angajaţilor de la ghişeul băncii
Peste 85% din tranzacţiile care se fac în România cu cardul sunt retrageri de numerar de la bancomate.
În condiţiile în care, o bună parte a angajaţilor din România sunt obligaţi să primească salariul lunar pe card, rezultă că băncile au o sursă substanţială de venit prin intermediul comisioanelor.
Cu ajutorul analiştilor de la
Până la 400 de lei pe an pe cap de familie salariată
O familie de două persoane în cadrul căreia fiecare membru câştigă câte 2.500 de lei pe lună(undeva pe media veniturilor din Bucureşti) plăteşte anual comisioane totale de aproximativ 200 de lei pentru câte zece retrageri de la ATM în fiecare lună, potrivit calculelor noastre.
Această sumă include şi comisionul de administrare a cardului la valoarea sa medie.
Pe de altă parte, dacă cele două persoane deţin un card emis de o bancă a cărei reţea de bancomate este redusă, apare posibilitatea ca respectivele persoane să fie nevoite să retragă bani fie direct de la ghişeul băncii, fie de la ATM-ul altei bănci. În această situaţie, sumele plătite anual se dublează ajungând să depşească 400 de lei.
Ne place cash-ul
„Doar 4% din populaţia României folosea anul trecut serviciile bancare prin internet (internet banking), cu 33 puncte procentuale sub media Uniunii Europene“, spune Andrei Creţu, manager consulting în cadrul Pricewaterhouse Coopers România. Spre comparaţie, în celelalte ţări din regiune, gradul de folosire a internet bankingului a depăşit 20% din populaţie.
„În România se fac în medie doar şase plăţi pe cap de locuitor pe an. De ce? Pentru că doar câţiva au carduri de credit şi de debit. Suntem un pic în faţa Bulgariei şi aproape de Grecia. Este o întrebare legitimă dacă sunt românii pregătiţi sau nu să adopte tehnologia. Dacă doar atâtea persoane folosesc cardul, câte se vor încumeta să apeleze la soluţiile de mobile banking?“, mai spune consultantul Pricewaterhouse Coopers România.
Un posibil răspuns la întrebarea specialistului citat mai sus îl putem regăsi însă şi în costurile mari ale serviciilor oferite de bănci în România. În plus, personalul băncilor locale este încă departe de standardele europene în ceea ce priveşte capacitatea de a explica proprietăţile serviciilor pe care încearcă să le vândă.
Noua politică a băncilor: mai bine un comision sigur decât un credit riscant
Doar două din primele zece bănci din România au reuşit, anul trecut, să îşi majoreze veniturile obţinute din dobânzi, după cum a arată
Tot la două se opreşte şi numărul băncilor ale căror venituri din comisioane nu au crescut faţă de 2010.
De altfel, aceste evoluţii au devenit deja o tendinţă începând cu 2010 şi sunt confirmate şi de rezultatele financiare publicate de bănci după primele şase luni ale acestui an.
Excepţiile nu fac decât să confirme regula. În condiţiile în care, din cauza problemelor pe care le au cu creditele neperformante şi cu finanţări limitate dinspre grupurile-mamă, băncile din România au redus drastic activitatea de creditare. Singura modalitate pe care au găsit-o pentru a-şi majora veniturile a fost creşterea comisioanelor.
