Ministerul de Finanţe a publicat în dezbatere proiectul privind bugetul României pentru 2019.

Potrivit unui document elaborat de Ministerul de Finanţe şi consultat de Capital, proiectul de buget este configurat pe un cadru economic cu o creștere economică de 5,5% prevăzută pentru anul 2019 și un ritm mediu anual de 5,2% pe întreg orizontul 2020-2022, semnificativ mai mare comparativ cu cea estimată a fi înregistrată la nivelul țărilor UE, în condițiile tendinței de relaxare a creșterii la nivel european, care va continua și în următorii 2 ani (1,9% la nivelul zonei euro și pe total UE28, estimată pentru anul 2019 conform prognozei de toamnă a UE).

„O asemenea  performanță în condițiile unui mediu macroeconomic european și mondial marcat de creșterea gradului de incertitudine, tensiuni comerciale internaționale și creșterea prețurilor petrolului, efectele Brexitului, este un lucru pozitiv, ceea ce demonstrează că viziunea economică din ultimii ani a fost bine fundamentată, cu o combinație optimală de politici fiscale și bugetare care să potențeze și să mențină  creșterea economică”, arată documentul.

Planificarea bugetară pe anii 2019 -2022 a avut la bază măsurile de relaxare fiscală începute în perioada 2015-2016 în scopul stimulării creșterii economice (noul cod fiscal și majorările salariale și ale unor drepturi de natura asistenței sociale) și continuate prin actele normative adoptate în anul 2017 prin care s-au reglementat măsuri în domeniul salarizării personalului din sectorul bugetar, legislația în domeniul drepturilor cu caracter social, legislația în domeniul pensiilor, cu impact suplimentar asupra cheltuielilor de personal, a celor cu asistența socială,  implementate în anul 2018, dar și măsurile fiscal-bugetare luate pe parcursul anului 2018, care vor influența cadrul macroeconomic și indicatorii bugetari pe orizontul 2019-2022.

Ca direcții majore de acțiune sunt enumerate: creșterea veniturilor populației, investiții în infrastructură și susținerea mediului de afaceri, menținerea deficitului bugetar în limita de 3%  prevăzută de regulamentele europene, măsuri de limitare a cheltuielilor și evitarea risipei banului public.

 

La capitolul ,, Investiții” alocarea bugetară  prevede investiții în infrastructură, sănătate, educație, agricultură, creșterea absorbției fondurilor europene, prin finanțarea unor proiecte prioritare care să conducă la realizarea unor rezultate concrete, înființarea  Fondului de Dezvoltare și Investiţii, pentru finanțarea proiectelor de investiții ale unităților/subdiviziunilor administrativ-teritoriale în domenii prioritare principale și secundare, cum sunt: sănătate, educație,  apă – canalizare, rețea de energie electrică, și rețea de gaze, transport, drumuri, salubrizare, cultură, culte, sport și locuinte, dar și pentru finanțarea proiectelor de investiții ale universităţilor.

„Având în vedere că investițiile constituie motorul creșterii economice și al creării de locuri de muncă,  construcția bugetară a avut în vedere promovarea în continuare a unui mediu favorabil investițiilor care stimulează creșterea”, spun autorii documentului.

Pe întreg orizontul de referință sumele alocate proiectelor de investiții se majorează gradual, ajungând la aproximativ 3,9 % din PIB în anul 2022, și respectă  regula de aur a finanțelor publice, respectiv nivelul investițiilor este mai mare ca nivelul țintei de deficit bugetar.

Ținta de deficit bugetar cash pe anul 2019 este estimată la 2,55% din PIB, iar deficitul ESA la 2,57% din PIB, anul 2019 fiind primul an în care începe ajustarea deficitului bugetar, respectiv  o ajustare de  0,39  puncte procentuale în termeni ESA fața de anul 2018, care va continua pe orizontul 2020-2022, urmând ca acesta să ajungă în anul 2022 la 1,8% din PIB, respectiv o ajustare de 0,77 puncte procentuale față de anul  2019.

Nivelul estimat al datoriei guvernamentale brute pe orizontul de referință se va situa sub 40,0% din PIB, România înregistrând în anul 2017 un procent al datoriei publice de 35,2%, în scădere față de anul 2016 cu 2,1 puncte procentuale.

Autorităţile şi-au stabilit ca oboectiv şi evitarea risipei banului public,  prin măsuri de limitare a cheltuielilor prin continuarea aplicării unora dintre măsurile care vizează limitarea cheltuielilor aprobate în anii anteriori, astfel: munca suplimentară efectuată peste durata normală a timpului de lucru sau în zilele libere se va compensa numai cu timp liber, cu anumite excepţii în cazul personalului din domeniile apararii, sigurantei si ordinii publice sau personalului cu statut special”.

 

„În perioada 2019-2021, instituţiile şi autorităţile publice nu acordă personalului din cadrul acestora premii, cu anumite exceptii in cazul sportivilor si colectivelor tehnice, studenților, elevilor şi profesorilor”, arată proiectul.

În plus, în perioada 2019-2021 nu se acordă ajutoarele sau, după caz, indemnizațiile la ieșirea la pensie, retragere, încetarea raporturilor de serviciu ori la trecerea în rezervă.

În perioada 2019-2021 instituțiile și autoritatile publice nu acordă personalului bilete de valoare, cu excepția tichetelor de creșă reglementate de Legea 165/2018.

Mediul internaţional

Perspectiva creșterii economice globale rămâne robustă  pe termen scurt.

Activitatea economică pe termen scurt în economiile avansate beneficiază de avantaje puternice de creștere, astfel că în SUA se așteaptă ca economia să–și  depășească potențialul de creștere, în timp ce perspectivele creșterii în economiile emergente sunt mult mai slabe decât în primăvară, cu diferențe semnificative între țări și regiuni.

Perspectivele pentru Asia rămân în continuare solide, deși activitatea economică în China s-a deteriorat datorită recentelor măsuri comerciale introduse de SUA.

Previziunile de creștere s-au deteriorat considerabil în alte economii emergente, în mod deosebit în Turcia și Argentina ca urmare a înăspririi condițiilor de finanțare, instabilității valutare, și creșterii tensiunilor geopolitice.

În același timp, creșterea în mai multe piețe emergente din afara Asiei (de ex. Argentina, Mexic și Africa de Sud) s-a situat sub așteptări.

În schimb, perspectivele s-au îmbunătățit puțin în mai multe țări exportatoare de petrol, tendință care ar contribui la creșterea exporturilor și îmbunătățirea soldului contului curent;

 

Astfel, creșterea globală este prevăzută să ajungă la 4,0% în 2018 față de 3,9% în 2017 pentru ca în anul 2019 și 2020 să ajungă la 3,8%.

Pentru Zona Euro

Se preconizează că în zona euro creșterea se va diminua, de la nivelul de 2,4% atins în 2017, cel mai ridicat din ultimii 10 ani, la 2,1% în 2018, urmând ca ulterior să se tempereze și mai mult, ajungând la 1,9% în 2019 și la 1,7% în 2020.

Aceeași tendință este așteptată și pentru UE-27, creșterea fiind estimată la 2,2% în 2018, 2,0% în 2019 și 1,9% în 2020.

Situația internațională excepțional de favorabilă de anul trecut a contribuit la susținerea unei activități economice puternice și a investițiilor în UE și în zona euro. În ciuda unui mediu mai incert, se preconizează că toate statele membre vor continua să înregistreze creștere economică, deși într-un ritm mai lent, datorită forței consumului și investițiilor interne. În absența unor șocuri majore, Europa ar trebui să poată susține o creștere economică peste potențial, crearea intensă de locuri de muncă și scăderea șomajului.

Creșterea gradului de incertitudine la nivel mondial, tensiunile comerciale internaționale și creșterea prețurilor petrolului vor avea un efect de frânare a creșterii în Europa.

Acest efect ar putea fi amplificat și de perspectiva unei încetiniri a tendințelor pozitive de pe piața muncii și a constrângerilor tot mai puternice la nivelul ofertei într-o serie de state membre, după mai mulți ani de creștere robustă a ocupării forței de muncă.

Se estimează că factorii de creștere economică vor fi din ce în ce mai mult de natură internă: în unele state membre, consumul privat ar trebui să fie stimulat de creșterea salariilor și de anumite măsuri bugetare. Condițiile de finanțare și ratele ridicate de utilizare a capacității ar urma, la rândul lor, să rămână favorabile investițiilor. Pentru prima dată din 2007, se preconizează că în 2019 investițiile vor crește în toate statele membre.

 

Produsul intern brut (PIB) ar trebui să-și continue creșterea în toate statele membre, însă ritmul va fi lent și, după toate aparențele, mai slab decât se estimase în vară.

Rata şomajului continuă să scadă

Se estimează că, în acest an, deficitul public al zonei euro va continua să scadă în raport cu PIB-ul, datorită reducerii cheltuielilor cu dobânzile.

Această scădere urmează să se oprească anul viitor pentru prima dată din 2009, dat fiind că orientarea bugetară va deveni ușor expansionistă în 2019, după care va deveni, în linii mari, neutră în 2020.

Se preconizează că deficitul public al zonei euro va crește de la 0,6% din PIB în 2018 la 0,8% în 2019, iar în 2020 va scădea la 0,7%.

Pentru UE-27, se preconizează că deficitul public va crește de la 0,6% din PIB în 2018 la 0,8% în 2019, urmând apoi să scadă la 0,6% în 2020.

Conform estimărilor, ponderea datoriei în PIB va continua să scadă în zona euro și în aproape toate statele membre, susținută de excedente primare cu efect de diminuare a datoriei și de continuarea creșterii economice.

Se preconizează că, în zona euro, ponderea datoriei în PIB va scădea de la 86,9% în 2018 la 84,9% în 2019 și la 82,8% în 2020, comparativ cu vârful de 94,2% atins în 2014. În UE-27, rata datoriei publice ar urma să scadă de la 80,6% din PIB în 2018 la 78,6% în 2019 și la 76,7% în 2020.