EXCLUSIV! Comandorul dr. Ioan Damaschin, despre cum a fost distrusă flota română de Uniunea Sovietică: Drama vine de la 23 august când s-a declarat unilateral armistițiul

Marina Regală Română a fost supusă multor provocări în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Comandorul dr. Jipa Rotaru alături de comandorul dr. Ioan Damaschin au surprins cele mai relevante evenimente în cartea „Glorie și Dramă. Marina Regală Română 1940-1945”. Având la baza cercetării documente din arhivele militare și nu numai, cei doi au realizat o lucrare științifică care prezintă faptele de bravură și eroism ale marinarilor.

Comandorul dr. Ioan Damaschin a declarat că în carte sunt descrise toate acțiunile de luptă ale marinei regale române, militară și civilă, în cel de-al doilea război mondial. Acesta a precizat că „pierderile au fost destul de reduse pentru că navele militare erau înarmate, iar față de durata războiului putem să calificăm aceste acțiuni de luptă ca făcând parte din gloria marinei regale române”.

Prima misiune de luptă a marinei

„Drama vine de la 23 august când s-a declarat unilateral armistițiul, armistițiu fiind, de fapt, încheiat abia pe 12 septembrie 1944. Perioadă în care militarii noștri n-au putut să riposteze. Zeci de mii de militari au fost luați prizonieri. Inclusiv flota militară și civilă, circa 400 de nave de la mare sau fluviu, au fost sechestrate și duse în porturile sovietice de la Marea Neagră. Aceasta este explicația titlului acestei lucrări”

Comandorul explică de ce a abordat gloria și drama marinei regale române, începând cu 1940.

„În urma Pactului Ribbentrop Molotov, când părțile au convenit să cotropească noi teritorii, la 26 iunie 1940, Stalin a trimis un ultimatum la București ca, în decurs de patru zile, România să retragă toate trupele de uscat, și tot ceea ce înseamnă proprietate a statului român și au trimis trupe care au cotropit Basarabia, iar armata română a fost nevoită să se retragă. În acea perioadă, marina regală română a participat la transbordarea trupelor și a tehnicii de pe malul stâng pe cel drept al Dunării, la Galați și Tulcea. Deci, timp de doua zile, 24 de ore din 24, navele militare și civile au făcut acest transport de trupe și a fost prima misiune de luptă a marinei noastre.

Spun prima misiune de luptă, pentru că, prin ultimatum, s-a declanșat starea de beligeranță între cele doua state. Conform convenției de la Geneva, din 1906, starea de beligeranță devine operațională atunci când, fie prin ocupare de teritorii fără luptă, fie prin declarații de război, fie prin ultimatum și obligarea unui stat să cedeze un teritoriu. Așa s-a întâmplat la 26 iunie 1940. Au continuat și alte misiuni de luptă pentru că sovieticii, pe brațul Chilia, granița dintre URSS și România, a ocupat 7 ostroave în mod ilegal și, în ianuarie 1941, au încercat să intre cu nave militare pe fluviu Dunărea, pe canalul Sulina, dar au fost respinse.

De aceea, noi considerăm că între România și URSS era o stare de beligeranță și în conformitate cu această stare, putem să luăm în considerație ordinul dat de Conducătorul statului, ”Ostași, vă ordon, treceți Prutul!”, care nu spunea în ordin și ”atacați Uniunea Sovietică”, ci ”eliberați pământurile strămoșești”. Iată de ce noi nu am cucerit teritorii sovietice, ci am eliberat Basarabia”, a spus Ioan Damaschin.

Această carte a putut fi scrisă numai după 1990

Comandorul a explicată că „am mai eleborat câteva lucrări pentru că am avut acces la lucrările unor istorici militari ruși”. El a spus că această carte a putut fi scrisă numai după 1990, pentru că toate documentele necesare erau în arhivele militare secretizate de la Pitești.

„Deci, după 90, după ce s-au desecretizat, am stat câteva luni în arhive – 7-8 ore zilnic. Așa am adunat câteva sute de documente care au stat la baza întocmirii acestei cărți. Pe măsură ce au apărut și lucrări ale istoricilor ruși, pentru că într-un fel se vede o luptă descrisă de o parte, cea românească să zicem, și altfel de cealaltă parte.

Punând cap la cap aceste informații, am reușit să realizez un tablou complet al tuturor acțiunilor: nave participante, misiuni, atacuri, punctul de atac și rezultatele atacurilor și să descriu cu amănunțime detaliile”, a mai spus Ioan Damaschin în cadrul podcastului de pe canalul de YouTube EVZ Capital.