Cu o viteză medie pe calea ferată care abia depășește 40 de kilometri pe oră și cu o rețea de drumuri din care jumătate are durata de serviciu depășită, România se află printre statele europene cu cea mai slabă infrastructură de transport.
Aproape un sfert din banii europeni alocați României în perioada 2007-2013 au fost destinați dezvoltării infrastructurii de transport. La sfârșitul calendarului financiar gradul de absorbție a ajuns abia la 31%. Chiar și cu cei doi ani bonus acordați de Bruxelles, autoritățile de la București nu au reușit să ajungă măcar la 60% absorbție la jumătatea acestui an. Mai avem la dispoziție doar patru luni pentru a atrage cele 1,77 miliarde rămase, dar semnalele sunt dezamăgitoare. Pe calea ferată sunt contracte semnate în urmă cu trei ani la care stadiul lucrărilor abia a trecut de jumătate. La altele, acordate abia anul trecut, stadiul de execuție este de 0%.
Citiți și: Bombă cu ceas la CFR: Întârzierile la lucrările de reabilitare a căii ferate cumulează 12 ani
Pe rutier, Narcis Neaga, șeful Companiei de Drumuri, susține că până la finele anului vom ajunge cu absorbția la 90%, dar șansele sunt reduse. O altă provocare este atragerea partenerilor privați în construcția de autostrăzi. Pentru Comarnic-Brașov s-a bifat o nouă ratare, iar acum CNADNR scoate de la naftalină Centura de Sud a Capitalei, un proiect ținut în sertare aproape doi ani.
Citiți și: Autostrăzile cu taxă, la o nouă încercare după eșecul de la Comarnic-Brașov
Pe ambele moduri de transport, coordonatorii ne amăgesc cu fazarea proiectelor, dar acest lucru arată doar incompetența de a atrage banii europeni.