De ce a fost crucial Consiliul de Coroană din 1914

Potrivit lui Manu Ionescu, Consiliul de Coroană de pe 21 iulie 1914 a fost o reuniune crucială înainte de izbucnirea Primului Război Mondial. În cadrul acesteia, liderii politici și militari ai României au discutat despre opțiunea de a implica țara în conflictul european aflat în desfășurare.

În prima fază a războiului, Carol I a fost un susținător al neutralității. Cu toate acestea, era conștient că România trebuia să-și consolideze poziția strategică și să maximizeze avantajele pentru țară. După moartea sa în ultimele luni ale anului 1916, succesorul său, Ferdinand I, împreună cu guvernul condus de Ion I.C. Brătianu, au decis să se alăture Antantei, cu speranța de a obține avantaje teritoriale semnificative, inclusiv Transilvania.

Manu Ionescu a precizat că în Primul Război Mondial, aproximativ 220.000 de soldați români și-au pierdut viața, iar numărul exact al civililor este greu de determinat.

Întrebat cum ar fi fost dacă regele Carol I ar fi înclinat spre Puterile Centrale, istoricul Alex Mihai Stoenescu a răspuns:

„Sigur, vom încerca să reconstruim acel eveniment, considerat de istorici, într-adevăr, crucial. Momentul în care deși România avea tratate secrete cu Austro-Ungaria și cu Puterile Centrale, de protecție reciprocă. Totuși, acest Consiliu de Coroană de la Peleș hotărăște neutralitatea României, deși, repet, anumite prevederi din acest tratat secret din 1883 puteau fi interpretate”.

Situația din Balcani, extrem de complicată

Istoricul a precizat că trebuie, în primul rând să înțelegem contextul istoric care a determinat această decizie.

„Reluăm firul emisiunilor noastre de la Războiul de Independență (1877-1878) și Congresul de la Berlin.

Situația relației dintre România și Rusia, care colaboraseră în războiul ruso-turc, ceea ce numim Războiul de independență al României, se degradează total, și chiar există declarații în memoriile regelui Carol I, în care spune foarte clar: ‘Rusia ne-a trădat, țarul este un om fără cuvânt, și pericolul numărul unu în acest moment, pentru România și independența noastră, care fusese recunoscută cu greu, de-abia în 1880 (…) este Rusia’.

Nu mai este Imperiul Otoman, care este foarte slăbit, și care, de asemenea, trebuie să facă față situației fenomenului naționalist din Balcani. Pentru că așa cum la noi s-a declanșat idealul național și curentul naționalist legitim, de formare a națiunii române și a statului român modern, independent, suveran, același lucru, același sentiment foarte puternic s-a dezvoltat și în Balcani”, a explicat el.

Alex Mihai Stoenescu a precizat că a fost vorba mai ales de un stat cu o identitate națională foarte puternică, și anume Serbia, care devenise și ea independentă la sfârșitul acelor războaie. De asemenea, se schimbase statutul Bulgariei, care, după Congresul de la Berlin, dobândise statutul de autonomie în Imperiul Otoman, pe care România îl avusese timp de secole. Anterior, fusese pașalâc.

Ediția integrală a podcastului o puteți urmări aici.