Reprezentanții Guvernului liberal au afirmat, în nenumărate rânduri, inclusiv în cadrul audierilor din Parlament ale miniștrilor propuși să facă parte din Cabinetul Orban 2, că vor mări pensiile în 2020 ”așa cum prevede legea”.

De fiecare dată, însă, liberalii s-au ferit să vorbească de o majorare a punctului de pensie cu 40%. Totuși, Premierul Ludovic Orban a dat asigurări că nu va avea loc o creștere a pensiilor cu un procent inferior.

Pentru a clarifica aceste aspecte, Capital a stat de vorbă cu Remus Borza, consilierul onorific al Premierului Ludovic Orban.

”Pensiile și alocațiile pentru copii trebuie mărite, conform prevederilor legale. Există un calendar în ceea ce privește evoluția punctului de pensie până în 2022, e o lege adoptată de Parlament, promulgată de Președinte – deci punctul de pensie va trebui să crească în septembrie cu 40%.

La fel, alocațiile pentru copii, dacă așa prevede legea. ”Unde e lege, nu-i tocmeală”. Sigur, impactul asupra bugetului este foarte mare”, a declarat Remus Borza, în exclusivitate pentru Capital.

Impact bugetar major

”La alocațiiile pentru copii, dublarea înseamnă un impact de 6,7 miliarde lei în plus, iar la pensii vorbim de 22 de miliarde de lei numai din majorarea cu 40% a punctului de pensie. La care se adaugă în plus alte 7 miliarde, cheltuieli cu salariile în sectorul bugetar.

Este un impact bugetar foarte mare, trebuie să recunoaștem. Banii sunt – în ceea ce privește pensiile, dacă v-ați uitat pe Legea bugetului de stat, adoptată prin asumarea răspunderii de către Guvernul Orban în Parlament, banii pentru pensie sunt bugetați pentru 2020.

Dar trebuie să facem mai mult în ceea ce privește creșterea veniturilor bugetare, că de fapt asta este marea vulnerabilitate a bugetului de stat: colectăm mult mai puțin decât cheltuim.

Pe de altă parte, nevoile poporului vor fi întotdeauna mai mari decât posibilitățile Statului. Dar avem, indiscutabil, cel mai mic grad de colectare a veniturilor la bugetul statului din Europa, undeva la 27% din PIB”, precizează consilierul Premierului.

Evaziunea fiscală

”Așa se explică pentru anul acesta și deficitul foarte mare, de 40 de miliarde de lei. Adică e enorm de mult. Pentru comparație, autostrada Sibiu-Pitești costă undeva la 1 miliard de euro.

Cheia este la ANAF. Această instituție încă anacronică și ineficientă trebuie restructurată din temelii – informatizată, digitalizată, operaționalizată acea măsură luată anul trecut, de racordare a caselor de marcat ale agenșilor economici la serverele Fiscului.

Și indiscutabil trebuie combătută ferm evaziunea fiscală, care în România are dimensiuni apocaliptice: România pierde în medie, în fiecare an, vreo 16 miliarde de euro din evaziune fiscală. Asta înseamnă echivalentul a 16 autostrăzi Sibiu-Pitești sau Comarnic-Brașov, pierdute în fiecare an.

Eu am reclamat întotdeauna o legislație mult mai fermă în ceea ce privește evaziunea fiscală: o înăsprire, chiar o dublare a limitelor pentru pedepse, care să nu mai permită individualizarea sub forma suspendării condiționate. Arătați-mi dumneavoastră un evazionist din România care face pușcărie!

Sigur, poate sunt câțiva, dar doar excepțiile care întăresc regula – majoritatea stau bine-mersi acasă. Deci trebuie să avem pedepse mai mari și să dăm puteri sporite ANAF-ului, pe modelul din Italia, de exemplu, unde Fiscul este o instituție militarizată care are dreptul de a realiza anchete penale”, susține Borza.

Pensiile speciale

”Și mai este o chestiune în privința pensiilor: trebuie neapărat respectat principiul contributivității. În România, din păcate, nu se respectă, dacă ne uităm la pensiile speciale.

Din păcate, pensiile mici și foarte mici sunt o realitate, oameni care după zeci de ani de muncă, în condiții grele, primesc foarte puțini bani. De cealaltă parte, avem pensiile nesimțite, stabilite din pix, prin decizii administrative.

Ce facem cu ele, de exemplu, dacă vor crește cu 40%? Se va ajunge la sume aberante, mai mari decât salariul oricărui director de bancă din lumea asta.

Eu susțin deci că punctul de pensie trebuie crescut cu 40%, dar introdusă supraimpozitarea a tot ce înseamnă pensie mai mare de 10.000 de lei, pentru a elimina acest regim discriminatoriu între cetățeni.

Iar politica fiscală ține strict de apanajul Guvernului, supraimpozitarea pensiilor nesimțite, aberante, nu se va lovi de opoziția Curții Constituționale, așa cum s-a întâmplat cu precedentele încercări de eliminare a lor”, a mai spus Remus Borza.