Cristian Erbașu, președinte al FPSC, ne-a transmis că în ultimii ani scumpirile materialelor din construcții au fost în medie de 70%, cu vârfuri de peste 100% la unele categorii de produse. România depinde de importurile din Rusia și Ucraina, iar de când cu declanșarea invaziei, a început un nou val de scumpiri.

„De când a început pandemia avem o creștere medie în jur de 60%-70% a materialelor de construcții. În noiembrie 2020 au început scumpirile. Au fost în medie 30-40% până în iulie 2021, apoi au intrat într-un palier până la sfârșitul anului trecut. Evident că toată această escaladare a prețurilor din energie a creat o bulversare în zona producției materialelor de construcții, iar ulterior războiul din Ucraina a pus capac și a făcut ca prețurile să fie total necontrolabile, mai ales pentru anumite materiale”, ne povestește Cristian Erbașu.

Originile crizei materialelor de construcții

Problemele resimțite de economia mondială și europeană au afectat încă din 2020 piața materialelor de construcții. Chiar dacă în primul an de pandemie industria construcțiilor a fost singura care a contribuit pozitiv la formarea PIB-ului, spre sfârșitul anului 2021 afacerile din acest domeniu au intrat pe o pantă descendentă.

„În momentul în care ai o limitare a producției și în condițiile în care totuși construcțiile au continuat să meargă în 2020 și în prima parte a anului 2021, cererea a continuat, dar oferta nu a mai fost aceeași. S-a creat o criză a resursei, a materiei prime, mai ales în ceea ce privește metalele, feroase și neferoase. La cupru s-a observat la toate bursele internaționale o triplare a prețului în 2021, și nu numai. Un alt factor l-a reprezentat transportul acestora. Un mare furnizor de materiale de construcții îl reprezenta China, în condițiile în care prețul unui container s-a dus de la 2000 la 6000 euro. Au fost mai mulți factori cauzați de pandemie”, explica Erbașu în timpul emisiunii „Subiecte Capitale”.

Începând cu data de 1 ianuarie și cu un noul val de scumpiri cauzat de criza energetică exista riscul ca majoritatea șantierelor din România să-și stopeze activitatea. Chiar dacă prețurile la energie au fost compensate și plafonate, acum lipsurile de materii prime și materiale, efecte ale războiului din Ucraina, readuc în discuție problemele din industria construcțiilor.

„Au fost fabrici care nu au putut să-și mențină producția din cauza scumpirilor în energie. Asta era până acum 3-4 săptămâni. Având în vedere că România era dependentă pe anumite materiale cheie, precum țeavă, oțel beton, tablă, vată minerală, bazaltică și alte produse care se aduceau din Ucraina, criza a adus fenomenul speculativ la cote maxime. Tot ce se afla pe stoc s-a scumpit instantaneu”, ne-a transmis Cristian Erbașu.

Ordonanța care poate rezolva criza

Ministrul Dezvoltării pregătește o nouă ordonanță pentru actualizarea prețurilor materialelor din construcții. Contractele încheiate în trecut au fost evaluate la anumite costuri, iar din cauza scumpirilor, ele nu mai pot fi viabile pentru constructori, deoarece ar însemna asumarea unor pierderi uriașe. Federația Patronatelor Societăților din Construcții s-a implicat în formularea acestei ordonanțe, iar Cristian Erbașu ne-a explicat ce aduce nou în contextul actualei crize.

„Este o ordonanță modificatoare a ordonanței 15 de anul trecut. Există riscul ca 95% din șantiere să fie sistate, doar 5%, cele care sunt pe terminate sau care au un buget mai bun, își vor continua activitatea. Prin această ordonanță să spunem că 20-25% din șantiere vor continua, însă peste jumătate vor rămâne blocate”, ne explică Erbașu.

Inițial ordonanța venea cu o ajustare a prețurilor doar pentru materialele de construcții, nu și pentru materiile prime. Pe de altă parte, era vorba despre o ajustare a prețurilor în raport cu momentul ofertării, nu în raport cu cel al contractării. Contractarea are loc la 9 luni sau la 12 luni după ofertare, iar în acest interval de timp prețurile materialelor se schimbă, iar în ultimii 2 ani acest fenomen a adus pierderi anumitor jucători. Atât antreprenorii din construcții cât și administratorii locali se confruntă cu această situație.

Un nou indicator de calcul

„Din nefericire ordonanța spune ca prețurile să se ajusteze în raport cu un indicator la Institutului Național de Statistică. Acest indicator numit indicatorul de cost în construcții, conform Eurostat, are o metodologie în care include decât materialele care se produc în România. Nu sunt incluse materialele importate. Cele mai importante materiale de care noi avem nevoie în momentul de față: bitum, fier, oțel beton, țevi, sunt importate. Scumpirile acestor materiale nu se reflectă în acest indicator, iar prin urmare, dacă avem un indicator care nu reflectă ceea ce se întâmplă în piață, nu va ajuta decât parțial constructorii. Nu pentru a avea un profit, ci pentru a se diminua pierderile”, explică Erbașu.

INS nu-și poate schimba metodologia peste noapte, deoarece trebuie să respecte anumite reglementări europene, iar indicatorul oficial poate fi rectificat tocmai în 2023 cu aplicabilitate în 2024. Totuși, s-a găsit o soluție alternativă: „Soluția pe care am găsit-o de cuviință împreună a fost să aducem un alt indicator, care se va numi indicele de cost în construcții național și import, în care să includem și aceste materiale. Acest indicator să fie cel care va fi aplicat în hotărârea de Guvern nr. 1 și în această nouă ordonanță care va apărea în următoarele săptămâni”, ne-a transmis Cristian Erbașu, președintele FPSC.

MDRAP a pus în dezbatere publică o OUG care va ajusta valorile contractelor din construcții. Este o inițiativă necesară și utilă, chiar vitală, fără de care majoritatea contractelor se vor bloca. Această inițiativă mai are însă nevoie de ajutări în zona contractelor pe fonduri europene, pentru a le aduce și pe acestea în aceeași linie cu celelalte contracte. Totuși, OUG inițiată de MDRAP nu va fi suficient de eficientă dacă nu se va face și o nouă metodologie de alcătuire a indicatorului costului în construcții (ICC). Însă această modificare a ICC trebuie făcută de Institutul Național de Statistică ce ține de Secretariatul General al Guvernului, care a început deja demersurile în acest sens. Cele două acțiuni trebuie făcute aproape simultan și în cel mai scurt timp (următoarele săptămâni), pentru a debloca majoritatea contractelor de construcții.