Prima zi a acestei săptămâni a adus la cunoştiinţa opiniei publice că Hidroelectrica a cerut la Tribunalul Bucureşti cererea de intrare în procedura insolvenţei. Vestea a luat o amploare majoră, astfel că în mai puţin de două zile agenţia Moody’s a redus ratingul companiei, fără să mai aştepte pronunţarea instanţei.

Specialiştii în insolvenţă spun că sunt îndeplinite condiţiile pentru intrarea în insolvenţă, dar ce înseamnă acest lucru pentru companie şi pentru statul român puteţi citi în numărul curent al revistei Capital sau mâine pe www.capital.ro.

Până atunci vă aratăm cum au fost atribuite mai multe contracte în zilele în care toată lumea se întreba cum este posibil ca Hidroelectrica să ajungă în insolvenţă.

Aşa cum precizam mai sus, vineri, pe 15 iunie, a fost înregistrată la Tribunalul Bucureşti cererea companiei de a intra în insolvenţă. Termenul a fost stabilit pentru miercuri 20 iunie. În cele două zile până la prezentarea în faţa instanţei, compania a atribuit nu mai puţin de opt contracte unei firme fără a organiza licitaţie publică.

Contractele au fost atribuite prin negociere directă fără publicarea anterioară a unor anunţuri de participare, compania justificând atribuire prin faptul că “serviciile pot fi furnizate numai de un anumit ofertant, din motive legate de protejarea unor drepturi de exclusivitate”.

Ce valoare au contractele şi cine “le-a câştigat”

Luni, 18 iunie, Hidroelectrica a atribuit cinci contracte în valoare de 404.300 de lei fără TVA. Patru contracte vizează actualizarea unor proiecte de urmărire specială a barajelor de pe râul Olt. Mai exact este vorba de “servicii de arhitectură; servicii de inginerie şi servicii integrate de inginerie; servicii de amenajare urbana şi servicii de arhitectură peisagistică; servicii conexe de consultanţă ştiinţifică şi tehnică; servicii de testare şi analiza tehnică”, locul principal de testare fiind hidrocentralele de pe Olt – “Actualizarea proiectelor UCC a barajelor TURNU , Rm.Vâlcea, Zavideni şi Drăgaşani cu scopul urmăririi eficiente şi asigurarea exploatării în siguranţă a construcţiilor hidrotehnice”.


Cel de-al cincelea proiect atribuit în ziua de luni are o valoare de 62.350 de lei fără TVA şi vizează “Analiza, completarea cu propriile prelucrari, evaluare si avizare a rapoartelor privind comportarea constructiilor din amenajarea Lotru -2011”.

În a doua zi a săptămânii, pe 19 iunie, Hidroelectrica a mai atribuit trei contracte aceleiaşi firme. Iar valoarea lor este, de data aceasta, mult mai mare. Unul dintre ele are o valoare de numai 59.000 de lei fără TVA şi se referă la servicii de asitenţă tehnică pentru SH Haţeg. Celelalte două vizează “Punerea în siguranţă a aducţiunii principale. Servicii de asistenţă tehnică la lucrările de injecţii pe tronsoanele Valea Jurii şi Casa Vanelor”, respectiv “Servicii de consultanţă pe durata atribuirii şi derulării contractului “AHE Surduc-Siriu, Treapta Surduc-Nehoiasu. Etapa I, (un singur grup de 55 MW) achiziţie de echipamente şi asistenţă tehnică la montaj, punere în funcţiune şi recepţie”.

Ultimul contract are o valoare fără TVA de 1,565 milioane de lei, iar celălalt, de 929.738 de lei. Toate cele trei au fost atribuite prin negociere directă.

În cazul în care vă mai întrebaţi cine a primit cele opt contracte cu o valoare totală de aproape 3 milioane de lei fără TVA, răspunsul este ISPH – Institutul de Studii şi Proiectări Hidroenergetice. Societatea a fost înfiinţată în baza HG nr. 306/1996 şi este o societate cu capital integral privat care asigură servicii de consultanţă şi inginerie.

“ISPH-S.A. este o societate cu o veche şi bogată tradiţie în domeniul proiectării. În 1963 conform prevederilor HCM nr. 191/1963, departamentul hidroenergetic, care exista din anul 1949 în cadrul Institutului de Studii şi Proiectări Energetice (ISPE), a fuzionat cu Întreprinderea de Cercetări şi Studii Energetice (ICSE) şi s-a constituit Institutul de Studii şi Proiectări Hidroenergetice (ISPH). În această perioadă ISPH a executat o gamă largă de servicii pornind de la studii preliminare şi investigaţii de bază specifice şi terminând cu operaţiunile de punere în funcţiune şi urmărirea comportării în exploatare”, se arată pe site-ul ISPH.

Conform datelor înregistrate pe Ministerul Finanţelor Publice, ISPH nu a resimţit criza, înregistrând afaceri în creştere în fiecare an. De exemplu, în anul 2008, societatea avea o cifră de afaceri de 46,8 milioane de lei, în 2009 a urcat la 52,8 milioane de lei şi a ajuns în 2010 la 53,7 milioane de lei. Datele aferente anului trecut încă nu au fost făcute publice pe site-ul Ministerului de Finanţe. În 2010, profitul net înregistrat a fost de aproape 9,5 milioane de lei.