Raluca Țintoiu, fostul director al NN Pensii și omul care a fost forțat să iasă din sistem în urma sancțiunii-record date de către ASF, a contestat decizia. Una dintre persoanele direct implicate în procedurile de sancționare a relatat, pentru Capital, detalii care vin în susținerea demersului inițiat de fostul șef al NN. În schimb, ASF spune că totul s-a făcut legal și că se află în posesia documentelor care atestă acest lucru.
Raluca Țintoiu, fostul director al NN Pensii, cel mai mare administrator de pensii private din România, a acționat în judecată ASF pentru că, în urmă cu un an, i-ar fi fost aplicată incorect cea mai dură sancțiune din istoria piețelor financiare din România.
Motivul sancțiunii a fost faptul că NN a transmis clienților un mesaj prin care avertiza asupra posibilității ca statul să naționalizeze sistemul de pensii private. Atunci, Țintoiu a fost amendată cu 100.000 de lei și i s-a retras dreptul de a mai ocupa o poziție de conducere în sistemul de pensii private din România.
Pe 8 mai, la primul termen al procesului, avocații Ralucăi Țintoiu au susținut că sancțiunea a fost dată fără respectarea procedurilor arătând că, la dosarul cauzei, ASF nu a prezentat acte care să arate clar că înainte de sancțiune a existat un control la NN sau că sancțiunea a fost votată și aprobată, cu cvorum, în cadrul Consiliului ASF.
„Din actele depuse la dosar nu rezultă că acel Consiliu ar fi votat sancțiunea, ci alte persoane, respectiv prim-vicepreședintele ASF, vicepreședintele ASF și alții“, spune Cosmin Vasile, managing partner al Zamfirescu Racoti&Partners(ZRP), casa de avocatură care o reprezintă pe Raluca Țintoiu.
Mai concret, la dosar, avocatul ASF ar fi adus doar o notă de însțiințare privind convocarea Consiliului (fără valoare cu privire la decizia în sine) și un extras din procesul verbal al ședinței care a fost semnat doar de doi dintre membrii Consiliului și de alte două persoane, directori în ASF.
Judecătorul a aprobat solicitările avocaților și a cerut ASF să aducă acte suplimentare care să dovedească legalitatea deciziei.
Contactați de Capital, reprezentanții ASF au arătat că toată procedura a fost legală și că se vor pune la dispoziția instanței actele solicitate. Ei au explicat că ASF nu poate da întregul proces verbal al unei ședințe, decât în condițiile în care instanța solicită expres acest lucru. Astfel, acesta ar fi motivul pentru care, până acum, la dosar există doar un extras.
Potrivit legilor și regulamentelor cărora se supune ASF, o decizie de sancționare nu poate fi luată decât cu votul a cel puțin 60% dintre membrii Consiliului prezenți la ședință și doar în condițiile în care la ședință a existat cvorum, adică au fost prezenți cel puțin 5 din cei 9 membrii. Din actele care sunt în acest moment la dosar nu reiese decât că au fost convocați și au semnat de prezență 5 membri, însă au votat doar doi.
Ziua sancțiunii. ” Ședința ordinară a fost cu două zile înainte. Problema NN a fost expediată ca nefiind importantă”
Una dintre persoanele care au participat la ședința unde s-a luat decizia de sancționare a dezvăluit, pentru Capital, o serie de amănunte care susțin mai degrabă poziția Ralucăi Țintoiu decât pe cea a avocaților ASF. Aici însă trebuie menționat , încă o dată, că Autoritatea de Supraveghere Financiară ne-a transmis că toate procedurile au respectat legea și că există documentele doveditoare.
„Dorim să precizăm că actul administrativ contestat în instanță a fost emis de ASF cu respectarea dispozițiilor legale. Autoritatea urmează să depună în cauză documentele solicitate de către instanța de judecată. Fiind un proces pe rol, nu dorim să facem alte comentarii“, a precizat ASF.
Sursa Capital susține că decizia de sancționare a fost una eminamente politică, dar și nelegală procedural. În primul rând, dezvăluie aceasta, ședința-fulger în care s-a luat decizia ar fi fost convocată nelegal, de către prim-vicepreședintele de atunci, deși președintele nu lipsea.
„Această ședință nu a respectat Regulamentul Consiliului și nici procedura de ședință: nu a fost convocată de președinte, iar ordinea de zi și materialele nu au fost difuzate înainte. Prim vice-președintele poate convoca ședința Consiliului numai în lipsa Președintelui. Președintele nu lipsea. Mai mult, pentru cvorum, doi membrii au fost prin telefon, ceea ce nu este permis de lege, nu este în procedură și nu s-a mai făcut“, spune sursa citată.
Potrivit acesteia, deși președintele de atunci, Mișu Negrițoiu, a participat la ședință, el nu a semnat hotărârea de sancționare, ceea ce ar putea conduce la concluzia că actul este neprocedural.
Sursa noastră dă detalii și în ceea ce privește „pregătirile“ pentru ședință. El susține că, înainte cu doar două zile (miercuri), Consiliul s-a reunit în ședința ordinară, a discutat chestiunea NN și „a expediat-o ca nefiind gravă“.
În aceiași zi, miercuri, președintele Camerei Deputaților, Liviu Dragnea, declara că va cere revocarea de la conducerea ASF a lui Mișu Negrițoiu tocmai pentru că a furnizat NN informații false în ceea ce privește o posibilă naționalizare a sistemului de pensii.
Vineri, după două zile, a fost convocată o nouă ședință, cea în care s-a decis aplicarea sancțiunii. La această ședință nu a mai participat vreunul dintre membrii neexecutivi. Ulterior, Mișu Negrițoiu a fost revocat de la conducerea ASF.
Cronologia evenimentelor
-La finalul lunii martie 2017, Radu Crăciun, director general BCR Pensii, a transmis, printr-un articol postat pe blogul său, un un semnal de alarmă în privința ideii de naționalizare a pensiilor private (Pilonul II), arătând că o asemenea decizie ar avea efecte ireparabile pe termen lung pentru români.
– Pe 11 aprilie, fondul de pensii NN și-a anunțat clienții cărora le administrează pensia privată obligatorie că au existat discuții în spațiul public privind o eventuală decizie de naționalizare a fondurilor de pensii private și le recomandă să se informeze despre contextul pieței.
– Pe 12 aprilie, ministrul Finanțelor de atunci a reiterat că nu există niciun temei și nicio rațiune politică, financiară, economică sau bugetară care să conducă la decizia de naționalizare a Pilonului II de pensii, administrat privat. Președintele Camerei Deputaților, Liviu Dragnea, a anunțat că va declanșa procedurile parlamentare pentru demiterea întregii conduceri a Autorității de Supraveghere Financiară (ASF), acuzându-l pe șeful ASF, Mișu Negrițoiu, că el este cel care a furnizat companiei NN Pensii anumite informații care au generat scandalul naționalizării pensiilor private.
– Pe 14 aprilie se ia decizia sancționării NN Pensii și a Ralucăi Țintoiu.
– Ulterior, contribuția la Pilonul II de pensii a fost redusă de la 5,1% la 3,75%. Mai târziu, oficiali guvernamentali au arătat că se lucrează la o lege care va transforma Pilonul II în pilon opțional.