O știre care acum câțiva ani ar fi părut o glumă, astăzi a devenit o realitate care sfidează geografia Europei. Ungaria poate deveni o forță maritimă. Cum e posibil acest lucru pentru o țară fără ieșire la mare? La podcastul România lui Cristache, profesorul SNSPA Ștefan Popescu a explicat cum au reușit vecinii noștri să ajungă actorii principali în regiune.
„Poziția ți-o creezi tu. Pentru că ați văzut terminalul multi-modal la 90 de kilometri de Satu Mare, portul la Marea Adriatică, pentru că Ungaria, vedeți, fără ieșire la mare, are putere maritimă pentru că au concesionat 40 de hectare la Trieste, vechiul port austro-ungar. Pe banii lor au construit. Cu 200 de metri fațadă maritimă.
Italienii sunt foarte mulțumiți pentru că Trieste era deja un port prăfuit, secundar și înseamnă o revitalizare extraordinară și va fi și portul Austriei, sudului Vișegradului, o infrastructură care crește relevanța Ungariei și ne arată că principala resursă nu este poziția, este voința de a juca un rol, de a avea un orizont strategic. Elite politice cu orizont strategic. Eu nu judec acum poziționările conservatoare ale lui Viktor Orban, ne referim strict în termeni economici și de strategie”, a spus profesorul.
Ungaria e girată din umbră de Germania?
„Și eu cred lucrul acesta. O țară de dimensiunea Ungariei nu ar fi putut să fie atât de relaxată, dacă n-ar fi avut în spate un sponsor. Când te uiți la faptul că mari constructori din industria auto germană investesc câte un miliard de euro în fabrici de la 0 și fabrici cu relevanță, pentru că una dintre firmele germane va face a treia fabrică din lume pe motorul electric, pe automobile electrice”, susține Ștefan Popescu, profesorul SNSPA cu doctorat la Sorbona. Acesta e convins că România a pierdut ocazia de a se mai impune în regiune, chiar și după ce își va termina rețeaua de autostrăzi și cale ferată.
„Noi ne putem îmbăta cu apă rece că atunci când o să avem infrastructura pusă la punct, România o să fie reintegrată pe traseul acestora sau că aceste coridoare vor fi reintegrate … Nu este așa”, se arată pesimist profesorul.