Dan Andronic, despre contextul politic din România
Jurnalistul Dan Andronic a reamintit faptul că a existat un cancelar austriac de extremă dreaptă, care s-a dovedit a fi foarte civilizat, pentru că una este ce spui în campanie, alta este ce faci când ajungi la putere.
Tavi Hoandră a punctat că anumite televiziuni induc publicului ideea că extrema dreaptă reprezintă un pericol, dând astfel exemplul Franței.
„Sunt niște oameni, într-o țară, oricare ar fi ea, care vor să schimbe paradigma”, a spus el.
Dan Andronic a adăugat că atâta timp cât nu propovăduiesc ura de rasă, ura de clasă, nu pot fi catalogați drept extreme. Acesta a dat exemplul Dianei Șoșoacă, care, potrivit lui, nu a spus niciodată „omorâți-i pe cei care sunt de acord cu noi”.
„Din punctul meu de vedere, e dezirabilă, face parte dintr-un algoritm politic. Ne place, nu ne place… nu ne place, nu o votăm. Ne place, o votăm”, a spus el.
Potrivit jurnalistului, atâta timp cât nu exprimă clar o idee extremistă, calificativul este pur și simplu „propagandă”.
„Da, propaganda asta pe mine mă nemulțumește și aici, de fapt, noi ar trebui să facem emisiune, sau eu, cel puțin, să te întreb: oamenii ăștia când au văzut toate semnalele astea în ultimii ani, că lumii nu-i convine cu încălzirea globală, nu-i convine cu renunțarea la motoarele cu combustie internă, nu-i convine cu gândacii mâncați, nu-i convine cu agresivitatea LGBT-ului, ce e în capul ăstora, ca acum să vină să ne spună „uniți-vă împotriva ăstora, că vă mănâncă”?
Atât au putut oamenii ăștia, să nu-și dea seama că se plictisește și se enervează Europa împotriva lor, cum s-a văzut la ultimele europarlamentare?”, a replicat Tavi Hoandră.
Dezastrul marxism-macronismului în Franța. Urmează România?
Întrebat de Dan Andronic dacă situația din Franța i se pare asemănătoare cu cea din România, colonelul SRI (r) Tudor Păcuraru a răspuns că „este mai complicat”. Acesta a afirmat că „suntem puțin în urma Franței, dar pe aceeași cale”.
Tudor Păcuraru a explicat că acum, în Franța, asistăm la „dezastrul marxism-macronismului”. Aceasta, spune el, ca și marxism-leninismul, este o doctrină care vrea să revoluționeze societatea de sus în jos. Potrivit lui, problema este că dacă Lenin a știut să folosească grupurile minoritare pentru a-și realiza planurile, președintele francez Emmanuel Macron s-a lăsat hipnotizat de grupurile gălăgioase și minoritare pe care și-a sprijinit politica.
Colonelul SRI (r) a afirmat că electoratul francez are altă agendă decât cea a lui Macron, iar această agendă nu include „mâncatul de gândaci, demontatul din perete al instalațiilor de încălzire pe gaz metan, sau interdicția de a repara mașini cu motoare cu ardere internă, de dragul producătorilor chinezi de baterii”.
„Astea sunt aventuri politice, că nu puteau să se termine altfel decât printr-un fiasco”, a afirmat el.
