Victor Ciutacu consideră că majoritatea „specialiștilor” care-și dau cu părerea despre conflictul Ucraina-Rusia sunt în mare parte oameni care n-au nicio cunoștință despre relația istorică, politică și culturală dintre cele două state. Ciutacu nu crede că va exista un război între Ucraina și Rusia, deoarece nu-l vede pe Putin să treacă cu tancurile granița: „Nu cred că nimeni are chef la ora asta de declanșarea unei conflagrații, cu excepția industriei de apărare”, spunea jurnalistul în timpul podcastului EVZ.

Victor Ciutacu a dezvăluit lucruri mai puțin știute despre el în spațiul public, precum faptul că familia sa are puternice legături cu Ucraina. „Întâmplător mama mea e născută acolo, actualul spațiu al Ucrainei, sora mea este născută acolo. Ucrainenii sunt înspăimântător de naționaliști. Ei nu vorbesc rusește, vorbesc limba lor, care este o combinație între rusă și poloneză. Ucraina este un mix de etnii, iar imensa majoritate a familiilor sunt mixte”, explică Ciutacu relația social-culturală din Ucraina.

Tatăl lui Ciutacu a făcut facultatea la Harkov, în Ucraina, o regiune industrializată la apropiere de Rusia. „La Harkov e infinit mai mult Rusia decât Ucraina, sau cel puțin așa era pe vremea lui Nea Nicu’”, povestește Ciutacu, „Mergeam în Uniunea Sovietică în vacanță, inițial la 2 ani și ulterior la 3 ani, ne dădeau pașapoartele din ce în ce mai rar”.

Vizitele lui Victor Ciutacu din copilărie în Ucraina

„Mergeam în Ucraina în vacanță o lună vara, de regulă, împreună cu părinții mei. Mergeam la Kirovograd, orașul lui Kirov. Uneori la Vinnîțea, care a fost în zona poloneză a ucrainei, d-asta spun că era un mix de națiuni acolo. Apoi ajungeam la Kiev unde locuia unchiul meu și la Harkov unde locuiau toți colegii de școală ai mamei mele”, își aduce aminte Ciutacu, în contextul crizelor geopolitice din ziua de astăzi.

Conform spuselor sale, jurnalistul se trage dintr-un „neam evreiesc de comuniști vechi”. Bunicul său a fost aghiotantul lui Kirov, iar când s-a dat marea bătălie pentru putere în interiorul Partidului Comunist, cei doi au fost omorâți. „După statul comunist i-a onorat și i-a tratat eroi post-mortem. Bunicul meu are monument de marmură roz. Desigur că nu a folosit la nimic, nici mie, nici familiei, mele monumentul ăsta”, își aduce aminte Ciutacu din amintirile povestite de mama sa.

„Mama mea și cu sora ei, cu 8 ani mai mare, pe vremea pogromurilor sau «Evacuația», așa îi spuneau ei, au fost plimbate în Kyrgyzstan, Tajikistan, toate republicile din zona aceea. S-au întors după o lungă perioadă la Harkov după ce ăl bătrân a căzut pradă revoluției interne. N-am mai fost în Ucraina după ’89, ai mei au mai fost. Mă făcusem mare, eram la facultate, voiam vacanțe în Occident, nu în estul Europei”, a declarat Ciutacu.

În prezent mai are foarte puține rude în Ucraina deoarece o mare parte din familia sa a beneficiat de „legile și sentimentul de vinovăție față de evrei” ale diferitelor state de pe glob. Aceștia s-au mutat, și a dat exemplul mătușii sale, care locuiește în prezent în Germania.

Din perspectiva sa cetățenii din Ucraina trăiesc în continuare într-un fel de Uniune Sovietică, mai ales având în vedere modul în care a evoluat scena politică locală.

„Au trecut 30 de ani și societatea a evoluat foarte mult. Primarul capitalei ucrainiene a ajuns un boxeur, Vitali Klitschko . Decât să faci școala de partid în comunism mai bine îți iei pumni în cap, ajungi campion mondial și după primar al municipiului Kiev. Toți oligarhii ăștia ai lor erau băieți bine de la partid, crecuți de partid, eșalonul 3,4. Toți au până la 60 de ani în general. Au privatizat în beneficiul propriul întreprinderile pe care le conduceau, pe care le controlau în diverse forme. Cam toți erau pe filieră rusească sau educați și crescuți la școala partidului, în comunism”, explică Victor Ciutacu.