În cadrul podcastului „HAI Live” de pe canalul de YouTube „HAI România!”, Dan Andronic, Robert Turcescu și Mirel Curea au discutat despre scandalul de la Spitalul Clinic de Urgență „Sfântul Pantelimon” din București și despre decizia Curții de Apel București de a le pune în libertate pe Maria Miron și Mirela Păiuș, doctorițele acuzate de omor calificat.
Doctoriţele de la Spitalul Pantelimon, puse în libertate. Dan Andronic: Am răsuflat uşurat
Cazul de la Spitalul Pantelimon. Robert Turcescu a vrut să înţeleagă de ce un judecător, în primă fază, a dat o decizie de arest preventiv pentru cele două doctoriţe. În motivare, judecătorul a folosit termeni duri la adresa cadrelor medicale.
La două săptămâni distanţă însă, alţi doi judecători au răsturnat decizia şi au dispus eliberarea doctoriţelor de la Spitalul Pantelimon. Dan Andronic a punctat că aceşti cei doi judecători au avut aceeaşi opinie.
„E important, că dacă nu aveau aceeaşi părere, se intra în complet de divergenţă. E un amănunt esenţial, pentru că şi în sistemul de justiţie, ca peste tot, există anumite grade profesionale.
Faptul că un judecător de la tribunal gândeşte într-un fel şi doi judecători de la Curtea de Apel gândesc în alt fel poate fi explicat rapid prin prisma experienţei. Au mult mai multă experienţă, au mult mai multe meciuri în picioare, au văzut mai multe lucruri şi au judecat altfel lucrurile”, a explicat Dan Andronic în cadrul podcastului difuzat exclusiv pe canalul de YouTube „HAI România!”.
Jurnalistul a completat că esenţial în această decizie este că nu s-a impus nicio măsură împotriva cadrelor medicale de la Spitalul Pantelimon. Măsura de arestare a fost considerată excesivă, iar cazul a fost rejudecat.
„Cred că am avut dreptate şi am răsuflat uşurat pentru soarta lor”, a mai spus Dan Andronic.
La rândul său, Robert Turcescu consideră năucitor faptul că eliberarea doctoriţelor a venit abia după două săptămâni. El spune că este ceva în neregulă cu sistemul de justiţie din România. Totul ar fi putut fi judecat în regim de urgenţă, în 24 sau 48 de ore, nu să fie ţinute în arest două săptămâni, spune Turcescu.
„Atât timp cât în România un proces ţine şi 11 ani sau 12 ani, te miri că s-a judecat în două săptămâni o cerere de arest?”, a replicat Dan Andronic.
Totul pleacă de la ce a făcut Traian Băsescu în 2005
Cazul de la Spitalul Pantelimon. În discuţie a intervenit şi Mirel Curea. El este de părere că marasmul în care Traian Băsescu a băgat justiţia în anul 2005, atunci când în CSAT s-a permis apariţia Binomului Coldea-Kovesi-SRI-DNA, va mai dura multă vreme.
„Spun lucrul ăsta de vreo 20 de ani, m-am plictisit eu de mine însumi şi de ce spun. În timpul ăsta au fost lucruri care s-au petrecut la vedere. Toţi oamenii ăia nevinovaţi care au fost arestaţi, cu probe zero în dosare, ţinuţi în arest câte 6 luni, nu 2 săptămâni cât au stat bietele doctoriţe… ca apoi să se încheie pe achitarea «fapta nu există» sau «fapta nu e prevăzută de legea penală».
Mai clar de atât nu se poate. Marasmul ăsta va dura. Partea nevăzută a icebergului este că, în acest timp, INM-ul, Institutul Naţional de Magistratură, a scos serii întregi de catastrofe, de procurori şi judecători Rezist, care cred că de ei depinde nu soarta într-un dosar, ci soarta ţării, soarta progresismului, soarta neo-marxismului în România. Rezultatele încep să se vadă!”, precizează jurnalistul Mirel Curea.
Ce trebuie să se schimbe în lege, pentru eliminarea unor astfel de abuzuri?
Revenind la cazul Spitalul Pantelimon, el adaugă că a avut informaţii încă de la început că în dosar nu există nicio probă consistentă. Sunt doar o serie de declaraţii ale infirmierelor şi asistentelor din unitatea medicală, plus un raport al legiştilor. Cât despre soluţii pentru ca astfel de evenimente să nu mai aibă loc, Mirel Curea sugerează următoarele:
„Trebuie revenit şi înlocuită în Codul de procedură sintagma «suspiciuni rezonabile» cu «indicii temeinice». Şi eu după ce beau două sticle de vine am nişte suspiciuni rezonabile că mi-au aterizat nişte extratereştri pe casă. Altceva este indiciul temeinic.
În al doilea rând, orice judecător să poată judeca mandate de arestare, de interceptare, nu judecători anume desemnaţi. Că judecători anume desemnaţi înseamnă că îţi intervin ăştia de sub mese, de sub scaune, de sub preş şi determină ei să fie desemnaţi anumiţi judecători.
Nu în ultimul rând, obligaţia sau permisiunea ca procurorii, în faza de urmărire penală, să apeleze în mod oficial la experţi. Pentru că aici noi nu vorbim de un procuror criminalist care anchetează o bâtă peste ceafă sau un topor în cap. Este foarte clar că ei au anchetat cu rea-credinţă miliţienească.”
Mai multe detalii despre acest subiect puteţi urmări în podcastul difuzat exclusiv pe canalul de YouTube „HAI România!”, chiar aici. Vizionare plăcută!