Chiar dacă parlamentarii nu au luat seamă de cazul Ciorbea, deși ar fi trebuit, potrivit CCR, considerentele din motivarea deciziei Ciorbea ar trebui să se aplice actualilor membrii ai Consililui ASF. Așa cum vom vedea mai jos, dacă s-ar aplica, măcar trei membri ai Consiliului se vor afla în stare clare de incompatibilitate, inclusiv președintele Leonardo Badea.

Întreaga procedură de numire a actualilor membri ai Consiliului Autorității de Supraveghere Financiară (ASF) ar putea fi reluată și mai mulți membrii ai actualei conduceri ASF, inclusiv președintele, să fie revocată. Aceasta pentru că USR a depus o contestație prin care ridică problema neconstitutionalității procedurii de numire. La fel, spun sursele Capital, urmează să facă și PNL săptămâna viitoare.

În esență, atât USR cât și PNL invocă, ca principal argument, faptul că o parte dintre candidați, unii dintre ei aleși între timp ca membri ASF, nu îndeplinesc condiția în ceea ce privește experiența.

Sursele Capital spun că PNL urmează să invoce și alte argumnete cum ar fi starea de incompatibilitate a unora dintre candidați sau faptul că parlamentarii au obligat candidații să opteze pentru o singură poziție în ASF.

În orice caz, o decizie mai veche a Curții Constituționale, despre care presa a scris pe larg, poate fi un sprijin în folosul celor care contestă numirea actualului consiliu ASF. Este vorba despre decizia care a statuat că fostul premier, Victor Ciorbea, se află în stare de incompatibilitate cu poziția de membru al Consiliul ASF.

Mai mult, însă, o altă decizie a Curții Constituționale dă cazului Ciorbea valențe de lege, ceea c înseamnă că ar fi trebuit să fie luat în seamă inclusiv la numirea actualilor membri ASF.

 

Cazul Ciorbea și de ce este el atât de important

 

 

O decizie din 2014 a Curții Constituționale, care pleacă de la articolul 147 alin 4 din legea fundamentală ( De la data publicării deciziile sunt în general obligatorii și se aplică numai pentru viitor), arată în clar că toate componentele unei decizii CCR, nu numai “dispozitivul”, adică subiectul în sine.

 “ … forța obligatorie ce însoțește actele jurisdicționale , deci și deciziile Curții Constituționale , se atașează nu numai dispozitivului ci și considerentelor pe care se sprijină acesta”.  Pe înțelesul tuturor, argumentele pe care Curtea le folosește pentru a motiva o anume decizie sunt, la rândul lor, obligatoriu de aplicat, ca și decizia în sine.

Referitor la cazul Ciorbea, aceasta înseamnă nu doar că a fost obligatorie decizia care a dus la demisia, în 2014, a actualului avocat al poporului, dar și că motivele care au condus la această decizie sunt, la rândul lor, obligatorii.

Și iată câteva puncte din motivarea  Curții:

 

Punctul 20: “ Curtea constată în acest sens că, reglementând condițiile pe care trebuie să le îndeplinească membrii Consiliului Autorității de Supraveghere Financiară, art.9 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.93/2012 se referă la experiența profesională în două texte distincte, după cum urmează: la lit.a) a alin.(1) al art. 9, stabilind că membrii Consiliului Autorității de Supraveghere Financiară trebuie să aibă „pregătire profesională și o experiență profesională corespunzătoare în domenii în care A.S.F. are competențe”, și, respectiv, la lit.a 2 ) a aceluiași articol, stabilind că aceștia trebuie să aibă „o experiență profesională în domeniul financiar, al instituțiilor de credit și/sau al instituțiilor financiare nebancare, de minimum 9 ani de la data absolvirii studiilor prevăzute la lit.a 1 ).” Dacă noțiunea de „corespunzătoare” care circumstanțiază pregătirea și experiența profesională în cuprinsul art.9 alin.(1) lit.a) din Ordonanța de urgență a Guvernului 93/2012 semnifică o evaluare și apreciere ce revin exclusiv Parlamentului, în calitate de autoritate ce realizează numirea membrilor Consiliului Autorității de Supraveghere Financiară, și nicidecum instanței de contencios constituțional, durata care circumstanțiază experiența profesională, reglementată prin dispozițiile art.9 alin.(1) lit.a 2 ), semnifică o condiție cu caracter obiectiv — vechimea în domeniile de referință, verificabilă pe bază de documente de către orice persoană interesată.”-

 

De precizat că nici Leonardo Badea- președintele ASF, nici Aura Socol- membru neexecutiv și nici Joszef Birtalan-membru neexecutiv nu au în CV perioade în care să fii lucrat în bănci sau IFN și nici altundeva în domeniul financiar, în sens propriu, adică firme de asigurare, piața de capital sau organisme ale statului ca ANAF, Ministerul Finanțelor sau BNR, de exemplu, care să se ocupe cu acest domeniu. Argumentul de care s-a folosit președintele Leonardo Badea și la prima venire la ASF a fost că are experiență vastă în domeniul învățământului financiar, legându-se de prima parte a impunerii legale, care spune “domenii în care ASF are competențe”. Același argument îl pot aduce și ceilalți doi, care se află într-o poziție asemănătoare. De asemenea, Badea a mai fost și senator, chiar președinte de comisie de buget-finanțe, însă nici acest aspect, vom vedea mai jos, nu este considerat ca experiență validă de către CCR.

 

Ori Curtea Constituțională vine și afirmă explicit că poziția de cadru didactic nu poate fi asimilată cu tipul de experiență cerut de lege, pentru ASF. Cum nu poate fi asimilată nici cea de senator.

Concret, la punctul 23 din motivarea deciziei care îl vizează pe Ciorbea, CCR spune:

 

 “ Domnul Victor Ciorbea a desfășurat activitate profesională în următoarele funcții, respectiv demnități, după caz: judecător, procuror, CADRU DIDACTIC , avocat, primar general al Bucureștiului, prim-ministru al României, SENATOR. Or, niciuna dintre aceste funcții, respectiv demnități nu poate fi de natură să susțină întrunirea condiției constând în „experiență profesională în domeniul financiar, al instituțiilor de credit și/sau al instituțiilor financiare nebancare, de minimum 9 ani de la data absolvirii studiilor prevăzute la lit. a1 )”, textul legal circumstanțiind foarte precis și restrictiv domeniile de activitate cerute pentru ocuparea funcției de membru al Consiliul Autorității de Supraveghere Financiară, în considerarea specificului acestei autorități. Chiar dacă s-ar admite că înaltele demnități menționate antamează, prin natura lor, problematici care vizează domeniul financiar, astfel cum se încearcă a se acredita în CV, acestea au o sferă foarte generală, or, textul art.9 alin.(1) lit.a 2 ) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.93/2012 solicită o experiență specifică în materie, prin indicarea expresă a domeniilor financiar, al instituțiilor de credit și/sau al instituțiilor financiare nebancare.

 

Și, tot CCR, încheie:  Astfel fiind, și văzând că nu a fost transmis Curții Constituționale niciun alt document probator, Curtea constată că domnul Victor Ciorbea nu întrunea condiția prevăzută de art. 9 alin.(1) lit.a 2 ) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 93/2012 pentru numirea în funcția de membru neexecutiv al Consiliul Autorității de Supraveghere Financiară. Prin urmare, Hotărârea Parlamentului României nr.14/2014 este nelegală în ceea ce privește această numire.”

Cu alte cuvinte, din cauza faptului că Ciorbea nu a îndeplinit condițiile de eligibilitate, deși fusese votat de Parlament și deși fusese cadru didactic și senator (ca și președintele Leonardo Badea și alți doi actuali membri ai ASF) fostul premier a fost forțat să își dea demisia iar procedura a fost revocată.

În condițiile deciziei citate mai sus, care spune că sunt obligatorii nu doar deciziile în sine ci și considerentele din motivările deciziilor, înseamnă că cel puțin trei membri ai actualului Consiliu ASF sunt în stare de incompatibilitate cu poziția pe care o au.  Menționăm că această interpretare ne-a fost confirmată inclusiv de mai mulți juriști care lucrează în domeniul financiar.