„Eu n-am crezut că se va ajunge la un atac pentru că consecințele asupra acestui atac sunt proaste pentru toată lumea. Întrebarea concretă despre cât vor mai dura: ei numesc asta demilitarizarea Kievului, operațiuni militare în zonele urbane. Dacă intri cu tancuri și elicoptere nu mai poți face diferența dintre civili și militari. Cu cât se termină mai repede e mai bine”, comentează analistul Dan Dungaciu.

Ce urmărește Putin în Ucraina, se întreabă geopoliticianul Dan Dungaciu? Putin și-a jucat cărțile din Ucraina după bunul plac și acum comunitatea internațională îi urmărește fiecare decizie din timpul invaziei. Armata rusă a înconjurat Kievul, iar miza momentului este manevrarea politică a războiului punând presiune pe Capitală.

„Ce vrei să faci până la urmă? Schimbare de regim sau negocieri cu actuala putere în condițiile tale? Semnale pentru negocieri au trimis și rușii și ucrainenii. Cred că telefonul pe care dl. Macron l-a dat la Kremlin se referă la aceste forțe de negociere”, consideră Dungaciu.

Ucraina, țară fără soluție de securitate, între Occident și Rusia

„Să faci schimbare de regim și să menții victoria militară pe care o dorește Rusia e foarte complicat când nu ai politicieni acolo. Schimbarea de regim nu e o chestie simplă. Federalizare se poate face inclusiv cu actuala conducere dacă se intră la negocieri. Donbasul nu va mai reveni la Ucraina niciodată. Ce se negociază acum este neutralitatea și ce bucăți din Ucraina va păstra Federația Rusă. Donbasul cu certitudine, canalul de alimentare cu apă al Crimeei cu certitudine. Asta va fi pe masă, nu federalizarea (Ucrainei nr.). Vor fi condiții de neutralitate pe care sub egida unor actori importanți occidentali Ucraina le va accepta sub o formă sau alta. Deci întrebarea este: va negocia Federația Rusă cu actuala conducere de la Ucraina sau va face schimbare de regim?”, se întreabă analistul

O mare problemă cu privire la schimbarea regimului politic de la Kiev este că Rusia nu are oameni politici puternici în regiune. Oameni care ar putea, atunci când sunt puși în fruntea statului, să ofere garanții de încredere ucrainenilor. Totodată și în cazul unor negocieri cu privire la finalul conflictului militar Ucraina ar putea întâmpina aceeași soartă nefavorabilă ca la Minsk în 2014.

„Ucraina a fost pusă într-o situație: dacă accepta Minskul ieșea lumea în stradă, dacă nu era pusă sub spectrul reacției Federației Ruse, care nu putea să plece cu mâna goală de la negocieri. Negocierea s-a petrecut sub cei mai proști termeni și cu rezultatele cele mai proaste, Ucraina știa în ce situație se află. Dacă dăm mult filmul înapoi putem să întrebăm și noi, chiar dacă nu este neapărat cazul, care a fost soluția de securitate pe care Ucraina și-a gândit-o în ultimii 30 de ani? În Ucraina ca în Moldova președinții aceia au câștigat primele mandate cu atitudini pro-americane, după cu atitudini pro-rusești. Sunt consecințele acestui fapt, de a nu alege o soluție de securitate care să îți fie favorabilă atunci când va fi cazul. Zelenski nu este de vină pentru situația de acum 30 de ani, situația lui a fost aproape imposibilă din acest punct de vedere”, explică analistul Dan Dungaciu

Perspectivele unui nou Război Rece

Dan Dungaciu pune exprimarea absurdă a președintelui rus Vladimir Putin în contextul atitudinilor și acțiunilor sale față de Ucraina și Occident, atenționând cu privire la potențialul de izbucnire a unui nou conflict de tip Război Rece.

„Discursul președintelui Putin a fost unul exagerat chiar și pentru standardele rusești. Acolo s-a văzut o lipsă de raționalitate. Toate ieșirile ulterioare au fost în aceeași notă. Un personaj care și-a pierdut relația cu realitatea. Mișcările pe care Rusia le-a făcut în 2014 cu Siria și Ucraina au fost din punct de vedere strategic spectaculoase. De data aceasta avem de-a face cu o exhibare de forță dură fără soluții pe fond care nu vor fi ușor de vândut nici măcar populației din Federația Rusă”, este de părere Dungaciu.

În acest context intră în calcul și modul în care Occidentul ar intenționa să echilibreze relațiile cu Rusia. În orice situație ce va succeda finalul războiului, fie negocieri sau o mai lungă continuar/înghețare a conflictului, este nevoie de o restabilire a status-quo-ului european.

„Pe termen mediu și lung e o altă discuție în care consecința va fi o redesenare a viziunilor de securitate. Un nou Război Rece la care vom purcede și unul care va fi câștigat așa cum a fost câștigat și primul Război Rece: de cei care vor avea superioritate morală, forța tehnologică și economică să reziste pe termen lung. Federația Rusă nu are această forță, nu are cum să ducă un Război Rece cu Occidentul. Asta e chestiunea care ar trebui să fie negociată”, atenționează Dungaciu.