Invitații lui Robert Turcescu au comentat cât de actuală mai este permacultura (n.r. – o modalitate de proiectare și design a așezărilor umane și sistemelor agricole perene, bazată pe imitarea relațiilor ce există în ecosistemele naturale).
Îngrășămintele chimice au distrus agricultura
Sociologul Mirel Palada a amintit că revoluția agricolă a schimbat complet paradigma, astfel că în prezent suntem tot mai mulți locuitori ai planetei care depindem de aceasta. Expertul consideră că îngrășămintele chimice sunt principala cauză a distrugerii ecosistemelor. „Au dus la o industrializare necruțătoare a agriculturii și transformarea a miliarde de hectare în monoculturi. Suntem din ce în ce mai mulți pe bază de revoluție agricolă din anii 40-50 încoace„.
„Pământul lucrat industrial nu mai reține carbonul. Avem nevoie de policulturi„
În opinia jurnalistului și activistului de mediu Liviu Mihaiu, este necesară o regândire a structurii agriculturii astfel încât să rămână eficientă în același timp în care respectă mediul. „Pământul agricol lucrat industrial nu mai reține carbonul. Avem nevoie de policulturi„, a subliniat Mihaiu.
Jurnalistul clujean Octavian Hoandră a atras atenția că PNRR, programul cu care decidenții se laudă datorită miliardelor de euro care vor fi alocate de Uniunea Europeană în anii următori, nu a alocat un leu pentru îndiguiri și canalizări în agricultură.
Anul 2021 a fost unul de revenire pentru agricultura românească. Potrivit specialiștilor Keysfin, 56% dintre companiile cu profil agricol au fost pe profit în anul pandemiei. România a reușit să rămână cel mai mare producător de floarea soarelui din UE, cu o recoltă de 2,2 milioane de tone în 2020. România este ţara cu cea mai spectaculoasă creştere de producţie şi randament în agricultură din Uniunea Europeană, în ultimii 10 ani.
Ediția completă a podcastului poate fi vizionată aici:
