Eduard Hellvig a spus adio Serviciului Român de Informaţii luni, 3 iulie, atunci când şi-a anunţat demisia. Are el acum de gând să intre în politică, poate chiar să ţintească cea mai înaltă funcţie din stat?

Cum va arăta scena politică din România dacă Eduard Hellvig se alătură acesteia? Partenerii strategici ai României au fost informaţi despre plan

Jurnalistul Ion Cristoiu, invitatul lui Dan Andronic în cadrul podcastului de pe canalul de YouTube „HAI România!”, a analizat viitorul politic al lui Eduard Hellvig.

„Îi vedeam un viitor și lui Ciolacu de premier, dar nu i-l mai văd. Eu relativ îl știu bine pe Hellvig în sensul că este un om foarte citit, este unul din puținele persoane publice cu care poți să stai de vorbă despre orice temă de la islam. Politicienii noștri nu pot.

Eu nu pot să spun cum va fi om politic, dacă va fi. Acest moment a fost știut de Klaus Iohannis. Eu vorbesc de pregătirea lui. Îi este clar că au fost informați partenerii strategici pentru că este un moment în care este războiul din Ucraina și ei au nevoie și CIA-ul de bază aici.

Deci asta s-a știut. Faptul că nu a zis că nu face politică. Este altă lume. (…)

Ion Cristoiu: Dacă aș fi partener strategic, eu aș paria pe Hellvig. La ora actuală cea mai mare preocupare a factorilor de decizie, a puterilor garante este creșterea  extremei drepte în toată Europa.

Pe un fond de grave greșeli ale UE, care nu s-a mai reformat, crește această suveranism, independențism, naționalism. Este mișcarea anti-sistemului care e deja compromis”, a afirmat Ion Cristoiu.

Cât despre succesorul lui Eduard Hellvig în fruntea SRI, întrebat dacă preşedintele Iohannis va numi pe altcineva ca director al Serviciului, Ion Cristoiu a replicat: „Va începe o frecție tipic românească. Va încerca să își pună și Ciolacu. Din iluzia ca SRI-ul te poate face președinte.”

Abuzurile care se leagă de numele Serviciului Român de Informaţii

În continuare, Dan Andronic şi Ion Cristoiu au vorbit şi despre abuzurile care au afectat negativ percepţia legată de servicii în România. „Toate erau făcute cu complicitatea întregului sistem”, afirmă Dan Andronic.

„Al doilea lucru este foarte important și aici ar trebui să analizăm. Ei doi au fost un instrument. La un moment dat iese ca inteligența artificială. Lucrul de care ne temem cel mai mult este ca robotul să devină pe cont propriu. Ei deveniseră pe cont propriu. La un moment dat li se umflaseră capul, făceau ce voiau, aveau putere și nu mai puteau fi ținuți sub control și trebuiau, din acest punct de vedere, înlăturați. Ar trebui un serial, dacă noi avem o presă ca lumea, o analiză a celor momente de teroare”, a declarat Ion Cristoiu.

„Erau niște abuzuri de îți stătea mintea în loc și toată lumea trecea peste aceste abuzuri cu nonșalanță ca și cum au greșit și ei, era obosită doamna care a făcut transcrierea. În condițiile în care pe baza căreia erai trimis în judecată apăreau lucruri false. Eu pot să înțeleg că nu facem nimic bine, nici când ne propunem să falsificăm niște lucruri.

Modul în care erau redirecționate dosarele, acele plicuri galbene și așa mai departe. Toate erau făcute cu complicitatea întregului sistem, că nu a fost numai inițiativa a doi oameni că atunci ar fi fost simplu. A fost o inițiativă a unui întreg aparat la nivel de stat, cu aprobarea și cu eventual, complicitatea, neutralitatea binevoitoare a Parlamentului.

În rapoartele de activitate ale SRI-ului că într-o zi au aprobat vreo șase în aceeași zi se vorbea despre echipe mixte, de binom. Nu e un termen pe care l-am inventat noi, ci pe care l-a folosit SRI-ul în rapoartele lui. Dacă nu ar fi existat un anumit curaj. Cred că a fost și o experiența personală care a contat. Atât în cazul lui Hellvig cât și a lui Iohannis”, a completat şi Dan Andronic.

Justifică ceva încălcarea principiului nevinovăţiei sau a drepturilor omului? Ion Cristoiu: Nimic

Ion Cristoiu, întrebat despre principiile precum cel al nevinovăției sau cel al justiției oarbe, care ar putea fi deja depăşite la nivel mondial, spune că nimic nu justifică încălcarea acestora, nici măcar lupta împotriva terorismului.

„În Occident am avut pandemia care justifica totul și războiul din Ucraina care justifică totul. Nu justifică nimic. Nu justifică încălcarea libertății de expresie care este temeiul capitalismului și dezvoltării Occidentului ca niciodată în istorie și această respectare a drepturilor. A drepturilor omului. Nu justifică nici măcar lupta împotriva terorismului.

Toate dosarele care sunt respinse. Nu e adevărat că s-a îmblânzit Justiția, e corectă. Erau prost făcute. Lupta împotriva corupției a fost compromisă prin  aceste dosare. În loc să fac procurorii inteligenți în crimă și pedeapsă. Procurorul prin asta este genial. E deștept, zâmbește cutare și te prinde.

S-au adus tot felul de pițifelnici, s-au adus la centru și li s-a zis faci ce zicem noi, ești acoperit. El în loc să se ostenească, să găsească probe, îi făcea Coldea dosarul numai pe interceptări, aveau o parte a presei care frăgezea victima. Nici nu apuca să ajungă la DNA ca ala era deja criminalul. Judecătorul era sub presiune”, a explicat Ion Cristoiu.

Vezi aici întreg podcastul de luni, 3 iulie.