Virgiliu Gheorghe, biofizician și doctor în bioetică, a scos la iveală efectele devastatoare ale tehnologiei asupra celor mici. El spune, în podcastul ”Esențial”, difuzat exclusiv pe canalul de YouTube ”HAI România!”, că cei mici riscă să rămână cu modificări ireversibile dacă nu se opresc la timp.
În cadrul unui nou episod al podcastului ”Esențial”, difuzat pe canalul de YouTube ”HAI România”, a fost invitat Virgiliu Gheorghe, biofizician și doctor în bioetică.
Specialistul a scos la iveală daunele provocate pe termen lung creierului de către noile tehnologii.
Biofizicianul studiază de mulți ani efectele nefaste pe care televizorul, internetul și telefoanele de ultimă generație le au asupra copiilor.
Efectele tehnologiilor asupra copiilor
Virgiliu Gheorghe afirmă că cei mici care sunt mereu expuși tehnologiei au devenit, de fapt, dependenți. Astfel, cei mici prezintă simptomele pe care le are orice persoană dependentă.
El subliniază că unul dintre simptomele acesteia este apariția sevrajului în absența sursei care oferă plăcere sau relaxare, manifestată prin:
- irascibilitate
- nervozitate
- dureri de cap
- stare proastă
- demotivare
- și stres
”Sunt dependenți. Ca atare, regăsești la ei toate simptomele dependenței. Unul dintre el este că în lipsa sursei, care crează plăcere sau care crează relaxare, apare sevrajul – irascibilitate, nervozitate, dureri de cap, stare proastă, demotivare și stres”, spune Virgiliu Gheorghe.
Scopul telefoanelor smart este de a crește dependența
Întrebat dacă poate fi vorba despre stres atunci când vorbim despre un copil de 6 sau 7 ani, biofizicianul a răspuns afirmativ.
”Dacă creierul lor a devenit dependent, el a fost supra-excitat”, spune acesta.
De asemenea, doctorul în bioetică a mai spus că telefoanele smart au scopul de a crește interesul și dependența, evidențiind legătura dintre om și mijloc.
El explică faptul că, în momentul în care cineva urmează această cale fără a avea un creier pregătit, se va duce pe urma stimulului.
Specialistul adaugă că, cu cât stimulul este mai puternic, cu atât excitația este mai mare, iar cu cât excitația este mai mare, cu atât dependența va apărea mai repede.
”(…) are ca motoare de exercițiu să crească interesul și dependența. Legătura omului cu mijlocul. În momentul în care mergi pe calea aceasta și creierul tău nu este pregătit, nu ai nici discernământ cum n-au copiii, tu te duci pe urma aceea a stimulului.
Cu cât stimulul este mai mare, cu atât excitația este mai mare. Cu cât este excitația mai mare, cu atât dependența va apărea mai repede”, arată specialistul.
Poate fi îndreptat acest comportament?
Întrebat dacă o astfel de dependență poate fi îndreptată, specialistul spune că depinde de durata comportamentului și de stimuli.
Asemenea unei legi observate în rândul consumatorilor de droguri, cu cât se încep consumurile cu doze mai mari, cu atât dependența apare mai repede. De asemenea, el subliniază că, pe măsură ce durata comportamentului crește, fenomenele devin din ce în ce mai puțin reversibile.
”Depinde de durata comportamentului, depinde de stimuli. Știți cum este o lege la consumatorii de droguri – cu cât începi cu doze mai mari, cu atât mai repede va apărea dependența. Cu cât durează mai mult, cu atât mai puțin sunt reversibile fenomenele acestea (…)”, continuă el.
Efectele pe termen lung la copii
Acesta explică că, dacă cei mici nu se opresc la timp, rămân cu modificări ireversibile, inclusiv mutații și atrofii corticale. El subliniază că problema nu constă doar în distrugeri, ci și în faptul că acest tip de activitate îi privează de experiențele necesare pentru a-și dezvolta creierul.
”Dacă nu se opresc la timp, rămân ireversibili cu modificări, cu mutații, cu atrofii corticale.
La ei nu este numai problema distrugerilor, ci faptul că acest tip de activitate îi lipsesc de acele experiențe care îi ajută să-și dezvolte creierul”, continuă acesta.
Potrivit lui, cei mici riscă să nu-și dezvolte abilitățile necesare, inclusiv activitățile cognitive, cum ar fi:
- memoria
- înțelegerea
- capacitatea de gândire analitică
”Nu-și dezvoltă niște abilități pe care trebuie să le aibă. De la activități cognitive – memorie, înțelegere, capacitate de gândire analitică”, mai spune acesta.
Întregul podcast poate fi vizualizat mai jos.