TinaR Distribuţie operează nouă magazine din cele 17 unităţi din reţea.
„Din cauza dificultăţilor de finanţare, am decis că cea mai înţeleaptă metodă de a ne continua planurile este reorganizarea judiciară cu ajutorul unor specialişti practicieni ai Casei de Insolvenţă Transilvania”, declară, în exclusivitate pentru Capital, Rareş Jianu, care a fondat TinaR, acum 17 ani, împreună cu Iulia Stoica. Jianu vede în insolvenţa „printre puţinele metode de rezistenţă ale capitalului românesc; prin ea îngheţăm datoriile istorice pentru un timp, urmând să le achităm pe baza unui plan ce va fi întocmit”.
Datoriile acumulate de TinaR Distribuţie au ajuns la 3,2 mil. euro, în condițiile unei cifre de afaceri pe 2010 de 2,8 mil. euro și ale unor pierderi de apropae 880.000 euro, potrivit datelor raportate la Ministerul Finanţelor Publice.
De la începutul anului, TinaR a deshis două noi magazine (pe bulevardul Brătianu şi în Piaţa Romană) urmând ca până la finele lui 2011 să mai deschidă încă trei.
Rareş Jianu a încercat, în ultimii patru ani, aproape toate variantele pentru a obține bani de extindere, dar a eșuat. Astfel, în primăvara lui 2007 lansa un comunicat de presă în care preciza că vinde, pentru 3 milioane de euro, 49% din TinaR fondului olandez de investiții Middle Europe Opportunity Fund II, administrat de Middle Europe Investment. Însă înainte de semnarea contractului, olandezii s-au retras din afacere. Jianu n-a renunțat, anunțând, în luna iunie a aceluiași an, că a găsit altă sursă de finanțare: șapte investitori din România cumpăraseră 24% din acțiunile TinaR, tranzacția fiind estimată la 900.000 de euro.
Pentru că suma nu-i ajungea ca să-și ducă la îndeplinire ambițioasele planuri de extindere (Jianu dorea ca rețeaua TinaR să se extindă cu 20 de magazine noi în 2009 și cu încă 25 în 2010), Jianu a semnat, în 2009, un contract de consultanță cu casa de brokeraj HTI Valori Mobiliare în vederea listării la Bursa de Valori București a unui pachet de 25% din acțiunile companiei. Însă nici acest proiect nu s-a materializat.
De la particular la general, unda de șoc a crizei a lovit în plin lanțurile autohtone de fashion – scăderile de vânzări ating și 70% în unele cazuri. Înclinația bruscă înspre economisire a românului statistic i-a obligat pe comercianți să se reorienteze către segmentul de cumpărători cu venituri medii spre mici. Mondex e deja un exemplu, ba chiar unul pe care scrie tot insolvență. Leonardo – liderul pieței locale de fashion și încălțăminte, atât ca volum de vânzări, cât și ca număr de magazine – e un altul.