Deficitul balanței comerciale și importurile care depășesc de departe exporturile pe care le produce România sunt de câțiva ani un subiect continuu de îngrijorare pentru factorii de decizie și pentru specialiștii în economie. Firmele românești acuză însă că autoritățile le ajută doar din gură.
Activitatea investiţională din România rămâne una dintre cele mai scăzute din Uniunea Europeană, în contextul în care doar 71% dintre firmele româneşti au investit în ultimul exerciţiu financiar, faţă de 85% la nivelul UE, conform sondajului de investiţii al BEI, prezentat într-o conferinţă de presă organizată împreună cu Banca Naţională a României.
Iar diferenţele de productivitate în cadrul firmelor româneşti sunt accentuate, în condițiile ăn care majoritatea firmelor rămân cu performanţe reduse şi doar 14% reuşesc să crească semnificativ productivitatea.
Pentru o radiografie a problemelor cu care se confruntă companiile românești, Capital a stat de vorbă cu Cristian Pârvan, secretar general al Asociației Oamenilor de Afaceri din România – AOAR.
Greu de creditat
”Pentru a se putea finanța, firmele românești o pot face pe două căi – ori prin credite bancare, ori din resurse proprii.
Finanțarea prin acțiuni sau prin alte instrumente e complicată – firmele nu dispun de bani pentru a plăti o astfel de expertiză, care este o miză mult prea mare pentru ele. Firmele performante, care fac expertize în astfel de domenii, sunt scumpe.
Cum din resurse proprii firmele românești nu se pot finanța prea mult, mai ales cele din producție (să spunem că societățile comerciale au o marjă mai mare), care ar trebui să fie prima noastră prioritate, rămâne finanțarea prin bănci.
Dar este foarte complicat să iei credite pentru producție. Așa că în loc să producem noi, consumăm ce se aduce din import și așa crește deficitul balanței comerciale”, a declarat Cristian Pârvan, în exclusivitate pentru Capital.
BNR nu își asumă impulsionarea creditării
”Condițiile de bancabilitate pe care le impun băncile comerciale, cu acordul BNR, (legate de creanțe, de stocuri, de indicatorii de lichiditate, etc.) fac să fie foarte dificil pentru firmele românești, în condițiile în care cele mai multe dintre ele merg pe piața internă, să își asigure finanțarea pentru dezvoltare.
BNR spune că este responsabilă doar cu macroprudențialitatea. Să ne aducem aminte că, după perioada de criză, când ne mai liniștisem, prin 2012, erau rapoarte ale BNR în care se recunoștea că au fost prea stricți la finanțări.
Să nu uităm, de asemenea, că țările care își permit, anunță programe de mișcare a economiei extrem de ambițioase, vorbim, de sume extraordinar de mari”, a precizat reprezentantul AOAR.
Dezavantaj pentru firmele românești
”Există și firmele românești care au apelat și la creditarea prin bănci externe, dar pentru asta e nevoie să ai parteneri solizi în Vest. Iar costurile de finanțare sunt mult mai mici decât în România.
Acesta este un alt factor care reduce din competitivitatea firmelor românești, pentru că una este să te finanțezi cu o dobândă de 1-2% și altceva e să iei credite cu un cost de 5-6%, ca în România.
BNR ar putea să încurajeze creditele oferite societăților care produc. Noi vedem acum din nou o explozie a pieței imobiliare. Pot să vă spun ce a făcut Banca Națională a Poloniei: pentru creditele pe producție, băncilor li s-au impus rezerve obligatorii minime. Pentru cele imobiliare, rezerve obligatorii mari. Nici măcar nu am pretenția să spun eu BNR-ului ce trebuie să facă. Trebuie doar să vrea”, mai spune Cristian Pârvan.
”Dar intermedierea bancară redusă este doar una dintre problemele mari cu care se confruntă firmele românești. O alta este lipsa pieței de desfacere, mai ales în condițiile în care produsele autohtone sunt dezavantajate în primul rând de factorii de decizie și autoritățile din România.
Autoritățile preferă produse din import
Un exemplu este cel de la Vagoane Arad. DNA a intrat deja pe fir, având în vedere că firma străină a oferit mită iar autoritățile au preferat ramele de metrou spaniole, în detrimentul celor românești. În prezent, licitația este blocată.
La fel, tramvaiele din București. Cum poți să crezi ca tramvaiele din București pot fi mai ieftine aduse din afara țării, când ai producător român cu licență internațională? Un tramvai nu înseamnă doar produsul, ci și niște ani de garanție, de întreținere, piese de schimb, service și așa mai departe.
Din păcate, achizitorul public român este mult mai tentat de ofertele externe, decât de producția autohtonă. Iar aceste exemple sunt valabile în toate domeniile, din păcate”, arată reprezentantul mediului de business.
Lipsa de strategie
”Dacă situația ar fi stat altfel, ar fi asigurat pentru firmele românești o prezență pe piață, care să permită investiții pentru extindere a activității și creșterea profitabilității.
Un alt fenomen foarte îngrijorător sunt firmele românești care, după ce au reușit să își consolideze activitatea, după multe muncă, cedează și vând către capitalul străin, din lipsa potenței financiare, dar și a unei piețe de desfacere reduse.
Sunt zone din producție pe care deja le-am pierdut complet. Singura cale de recuperare sunt produsele inovative, inteligente. Dar, în lipsa unui sprijin și a unei viziuni și strategii la nivel național, le vom pierde și pe acestea, pentru că găsesc acest sprijin în alte țări”, atrage atenția el.
”Sprijin din gură”
”Vorbim de exemplu de firma românească ce a brevetat scanerele pentru containere. Cu ajutorul acestora, evaziunea provenită din importul ilegal de țigarete a scăzut cu sume de ordinul a 1-2 milioane de euro, în două săptămâni.
Dar nici Vama și nici diversele guverne succesive nu au fost interesate de acest brevet, iar acum firma românească produce în Elveția. A dezvoltat conceptul pentru avioane – scanarea acestora în condițiile insecurității mondiale a devenit o chestiune de viață și de moarte.
Toate guvernele care s-au perindat de-a lungul timpului, inclusiv cel actual, sprijină mediul de afaceri doar din gură. Să notăm doar că producția industrială s-a contractat în 2019, iar în 2018 a avut o evoluție anemică, deci așa se poate vedea adevăratul sprijin oferit industriei”, a spus, în concluzie, Cristian Pârvan.