Sunt făcute lucrări de adâncire pe Bâstroe

Fostul șef al Gărzii de Mediu, Octavian Berceanu, consideră că România și Europa au eșuat în ceea de privește situația canalului Bâstroe și Deltei Dunării. Acesta punctează că autoritățile au văzut, cu siguranță, situația și trebuia să se acționeze în urmă cu cel puțin 3-5 ani de zile.

„Lucrurile astea cu siguranță le-au văzut autoritățile pentru că primesc imagini satelitare la nivel național. Dezvoltarea asta de la insulă în peninsulă și la un nou teritoriu mărginaș gurii de vărsare trebuia să ridice niște semne de întrebare și să nu fim reactivi și proactivi. Demersul ăsta trebuia să se întâmple cel puțin acum 3-4-5 ani de zile. În opinia mea lucrările de adâncire sunt făcute pe Bâstroe. Au ajuns de la 3,9 m la 6,5 m sau chiar mai departe la 8,4 m, văzând acele imagini satelitare cu acele depozitele imense de aluviuni de la gura canalului”, a declarat Octavian Berceanu.

România și Europa au eșuat

Lucrările de adâncire ale canalului au repercusiuni asupra ecosistemului din Delta Dunării, declară Octavian Berceanu, scoțând în evidență anul 2022.

„Vorbim de o rezervație la nivel mondial. E un sit care are anumite condiții pentru că este un patrimoniu mondial. Și Europa era implicată direct, iar organizațiile care protejează Dunărea și Delta sunt la nivel european cel puțin. Mi-a luat un sfert de oră să analizez imaginile satelitare, ca să trag și concluzii.

Vorbim de niște hectare vizibile la suprafața mării, hectare care se întind ca un con, care au o bază foarte mare și aceste hectare mai sunt și măturate de ape. Niște volume foarte mari care puteau să provină doar din adâncirea sau lărgirea acestui canal, dintr-o intervenție majoră. Eu merg pe adâncire, pentru că aluviunile astea vin din adâncirea. Mai sunt câteva aspecte. Zona de nord a canalului este brăzdată aproape ca o grilă de de incendii. Incendiile alea nu sunt incendii puse de 2-3 țărani din zonă ci suprafețe de zici de hectare sunt incendiate sistematic. Ca să faci această incendiere asta a însemnat că a scăzut nivelul apei pentru că nu ai cum să ai suprafețe de uscat atât de mari. S-au format grinduri, care înseamnă niște zone de mal înconjurate de ape, dar acolo a scăzut și nivelul apei ca să poți incendia acele suprafețe foarte mari.

Asta îmi spune că adâncirea acestui canal are niște repercusiuni vis-a-vis de ecosistemul de acolo. Faptul a fost ars și pârjolit distruge orice ecosistem. Dacă ne uităm tot pe harta satelitară de la NASA când avem fenomenul acesta puternic de incendiere este în perioada de primăvară în 2022. În primăvara lui 2022 acel nivel al apei era extrem de scăzut, în urma unor lucrări. Atunci aveam deja primele lucrări finalizate cu efecte sesizabile în ecosistem”, a explicat fostul șef al Gărzii de Mediu.

Puteam face demersuri oricând

Octavian Berceanu spune că astfel de dezechilibre majore se întâmplă în pădurile din zona deltei amazoniene și în zonele de conflict frecvent. În schimb, Ucraina nu era în conflict în urmă cu un an și jumătate.

„Puteam face demersuri oricând. Eu cred că aceste demersuri vin într-un anumit context dacă te uiți din afară. Orice zonă de conflict intră într-o reconstrucție a zonei respective, în cazul nostru estul Ucrainei. Vor fi foarte mulți bani care vor ajunge pentru reconstrucția Ucraine și dacă mă uit și la celelalte conflicte la care România a participat a avut o bucățică, o felie.

Cred că politicienii noștri care au beneficiat în trecut de aceste mici felii de reconstrucție s-au trezit acum că se împarte tortul pentru reconstrucția Ucrainei și au venit cumva ca într-o formă de mic șantaj, au venit cu un as la masa asta, poate prind și ei o felie mai mare. Cred că avem de a face cu o negociere de fapt, de asta e și subiectul acum”, mai spune Berceanu.

Fostul șef al Gărzii de Mediu este de părere că „sunt puține lucruri care pot fi făcute în momentul de față”.

„Arătăm cu degetul înspre Ucraina, dar aceste incendieri și un management impropriu îl avem chiar în țară, în România, unde zona respectivă e brăzdată de incendii, arată ca Sevastopolul sau ca orice altă zonă de conflict”, consideră invitatul lui Ionuț Cristache.

Întrebat de ce România nu a intervenit, Octavian Berceanu spune că a lucrat în instituțiile statului și bănuiește că este vorba despre „foarte multă incompetență”.

„La Garda de Mediu nu sunt în stare să gestioneze niște imagini simple pe Google Maps. Mulți funcționari nu sunt capabili să gestioneze informația și să strângă informații din surse libere.

Din punctul meu este culpabil. Trebuia să aduci la cunoștință instituțiilor internaționale. E vărsarea Dunării, un teritoriu vast cu implicații la nivel internațional. În momentul în care ai niște implicații la nivel internațional și tu mergi pe sub radar pentru că ai niște vecini incapabili să gestioneze această problemă este o culpă”, a mai declarat fostul șef al Gărzii de Mediu în podcastul de miercuri de pe canalul de YouTube HAI România!