Nivelul fraudei în domeniul RCA atinge aproximativ 20% din totalul despăgubirilor plătite de firmele de asigurare, arată estimări oficiale consultate de Capital. Acest nivel riscă să crească în următoarea perioadă, având în vedere libertățile pe care unitățile service le-au dobândit prin lege, cred firmele de asigurare. De partea cealaltă, service-urile apreciază că frauda o fac companiile de asigurări care încearcă să acopere acest fenomen dând vina pe altcineva.
UPDATE. În urma textului Capital, Autoritatea de Supraveghere Financiară a emis o poziție prin care anunță că estimarea privind frauda este una maximală, rezultată din discuțiile din grupurile de lucru și că urmăreștte atent fenomenul. Redăm integral poziția ASF:
„Referitor la articolele apărute în presă cu privire la fraudele in asigurări, cifrele despre care discutăm reprezintă o estimare maximală, rezultată din discuțiile avute la nivelul grupurilor de lucru organizate de către ASF pe această temă, grupuri de lucru din care au făcut parte reprezentanți ai diverșilor participanți în piata asigurărilor (societăți de asigurare, intermediari, unități reparatoare etc).
ASF urmărește cu foarte mare atenție acest aspect și caută soluții, la fel ca si celelalte autoritati competente nationale din tarile europene, pentru a reduce la maximum impactul negativ generat de fraudele in asigurari. Fraudele in asigurari sunt sanctionate de Codul Penal, existand in acest sens institutii ale statului cu atributii specifice.”
Fiecare șofer român care încheie o poliță RCA plătește în plus 25 de euro din cauza furtului din domeniul asigurărilor.
Estimarea aparține unor specialiști din cadrul Autorității de Supraveghere Financiară(ASF) și este folosită ca ipoteză de lucru pentru diverse studii.
De unde vine această sumă? Doi din zece lei plătiți de firmele de asigurare sub titlul de daune în baza asigurării RCA sunt rezultatul unor fraude, mai arată datele consultate de Capital. În termeni absoluți, aceasta ar însemna că asigurătorii plătesc într-un singur an în jur de 150 de milione de euro din cauza furtului. Canalele prin care frauda se propagă în asigurări sunt numeroase și pleacă de la modul în care firmele sunt organizate până la unele modificări legislative cu impact.
Călin Rangu, directorul Direcției de Supraveghere a Intermediarilor și Reguli de Conduită din cadrul ASF enumeră câteva cauze principale. El face referire la posibile înțelegeri dintre păgubit și anumite service-uri, la posibile fraude comise de angajați ai asigurătorilor pentru a supraevalua daunele, la erorile de management și la fraudele cu vehicule second hand lovite intenționat pentru a încasa asigurarea.
Asigurătorii și service-urile dau vina unii pe alții pentru frauda din asigurări, în timp ce ASF vorbește despre conduită
Pe de altă parte, Mădălin Roșu, președintele Biroului Asigurătorilor Auto din România (BAAR) și un vechi specialist în domeniul daunelor din asigurări spune că riscul cel mai mare vine din zona unităților service care, prin ultimele regelemntări ale ASF au primit mai multe beneficii.
” Noi nu deținem astfel de date, dar procentul de 20% pentru fraudele în asigurări, dacă așa a fost menționat de ASF este unul mai mult decât îngrijorător. Acesta poate indica printre altele că, deși piața RCA a trecut printr-un proces de reglementare de lungă durată, poate că în timpul acestuia s-au strecurat o serie de prevederi în Lege și norme care au condus la folosirea lor în alte scopuri decât pentru interesul terțului păgubit. Frauda așa cum este definită în literatura de specialitate poate fi inclusiv exagerarea întinderii unei daune sau a costurilor ce o compun. În prezent, în cazuri izolate, în piața de asigurări s-au primit devize de reparații și de 800 lei ora de manoperă, ori astfel de costuri sunt nu exagerate ci de-a dreptul năucitoare. „, a declarat Roșu, pentru Capital.
De partea cealaltă, reprezentanții service-urilor spun că tarifarea la un anumit nivel al orei de manoperă nu poate fi considerată fraudă, deoarece este dreptul fiecărei societăți comerciale să își fixeze costurile.
” Cum să fie fraudă dacă un service taxează cu 800-900 sau 1.200 de lei ora de manoperă? Unde este furtul? Fraudă este ce fac asigurătorii, ce au făcut 25 de ani. Acum nu le vine să creadă căp au pierdut controlul și dau vina pe noi. Noi nu facem decât să aliniem tarifele la nivelul costurilor pe care le avem, iar aceste costuri sunt similare cu cele din vestul Europei. Doar forța de muncă este mai ieftină, dar tocmai aici va trebui să creștem cheltuielile, pentru că ne pleacă toți oamenii. Poate 800 de lei pe ora de manoperă este exagerat, însă sunt cazuri aqbsolut izolate, însă 200-300 de lei pe oră nu e deloc mult și este normal ca tarifele să crească în următoarea perioadă”, comentează Dan Barbu, președintele ASSAI, organizația service-urilor independente.
Din perspectiva lui Călin Rangu problema majoră ține nu de relațiile comerciale ci mai degrabă de conduită.
” Asigurătorii trebuie să se organizeze mai bine, să dea atenția necesară gestiunii riscurilor operaționale, în cadrul general al regulilor de conduită interne și externe. Nu ajunge să urmărești riscurile financiare, care sunt foarte importante, și să tratezi minimalist riscurile operaționale care afectează direct consumatorii. Fraudele sunt stimulate de o cultură organizațională necorespunzătoare, de lipsa abordării etice sistematice la toate nivelurile, oameni demotivati, procese absente sau formale, sisteme necorespunzătoare, un mediu extern favorabil și nemonitorizat corespunzător. Fraudele nu sunt generate doar extern , dacă nu sunt și vulnerabilități interne. Noile cerințe legale care impun supravegherea bazată pe riscuri vor determina o abordare mult mai profesionistă la nivelul pieței, dezvoltarea prevenției, detecției și investigației.”, a spus Rangu, pentru Capital.
Firmele de asigurare, dezavantajate clar de noile reguli, cer o reevaluare a legilor : aceste costuri se vor resfrâmge în buzunarul nostru, al tuturor
Pe de altă parte, făcând referire atât la drepturile câștigate de unitățile service prin noua lege RCA și normele aferente cât și la înființarea unui corp al constatatorilor de daună independenți, Mădălin Roșu, directorul BAAR, cere o reevaluare a legislației.
” Legislația existentă ar trebui reanalizată deoarece o serie de reglementări dau posibilitatea în anumite cazuri, unor reparatori rău intenționați să majoreze costurile despăgubirii mult peste valoarea reală a daunei. Aceste costuri se pot răsfrânge mai târziu în buzunarul nostru al fiecăruia, atunci când ne vom reînnoi polița. Mai mult decât atât, toate aceste reglementări care permit anumite creșteri artificiale și nejustificate în cuantumul valorii despăgubirii, pot culmina cu o nouă reglementare anunțată de ASF, anume constituirea unui corp al constatatorilor de daună independenți. Principiul de funcționare a acestui corp, așa cum a mai fost el enunțat în trecut în proiectul de lege ce venea să reglementeze CEETAR, poate conduce la prejudicii majore asiguraților, păgubiților și mediului economic în ansamblul său, prin instituirea unui monopol privat asupra segmentului de constatare și evaluare a daunelor, o componentă vitală a întregului sistem de asigurări conform Solvency II. Important de menționat este faptul că înființarea unui astfel de corp al constatatorilor de daună independenți este un proiect legislativ mai vechi și a fost respins în anul 2015 de Senatul României, comisiile avizatoare din Camera Deputaților, având de asemenea punct de vedere negativ de la Guvern și de la Consiliul Concurenței, unul dintre oponenții vocali ai acestui proiect, la acea vreme, fiind chiar Autoritatea de Supraveghere Financiară.”, a completat directorul BAAR.
Noua lege RCA și normele aferente au adus o adevărată revoluție în lumea asigurărilor. Pentru prima dată, firmele au pierdut controlul în ceea ce privește evaluarea daunelor, acesta devenind un atribut al service-urilor.
Registrul Auto, ASF și service-urile susțin înființarea unui corp al constatatorilor independenți: nu putem merge înainte cu un sistem vechi de 28 de ani
Argumente pentru înființarea unui corp indepenedent al constatatorilor de daună există, însă , și nu doar la service-uri. Proiectul înființării acestui corp este suținut inclusiv de către prim-vicepreședintele ASF, Ovidiu Wlassopol, dar și de către reprezentanții Registrului Auto Român.
Wlassopol spune că reformarea sistemului este necesară, mai ales că din zona constatărilor de daună vin cele mai multe din cele 8000-10.000 de reclamații pe care ASF le primește anual de la păgubiți.
Oficialul ASF prezintă ca exemplu nerespectarea termenelor de constatare sau de răspuns, subevaluarea costurilor de reparație sau plata parțială a despăgubirilor. În plus, spune Wlassopol făcând referire inclusiv la concluzii ale RAR, nivelul de pregătire profesională al inspectorilor de daună angajați de firmele de asigurarare ar fi unul scăzut, în condițiile în care aceștia nu au studii de specialitate. Acesta este, de altfel, unul dintre punctele pe care firmele de asigurare le-au contestat cel mai aprig.
Ca argumente pentru liberalizarea meseriei de constatator, Wlassopol mai amintește și conflictul de interese în care inspectorii de daună s-ar afla din postura lor de angajați ai firmelor de asigurare, dar și faptul că, până acum șase luni, inspectorii de daună nici nu puteau fi trași la răspundere pentru eventualele erori pe care le fac.
“Norma privind constituirea, autorizarea și funcționarea constatatorilor de daună va apărea ca o necesitate și o protecție a consumatorilor, pornind de la petițiile primite de către Autoritate. Această normă vine în completarea normei RCA și a legii RCA, care permite externalizarea acestor servicii de constatare a daunelor. Norma va fi redactată și adoptată doar după o dezbatere publică în care toate părțile impactate vor avea posibilitatea să își exprime propunerile și argumentele în Grupul consultativ de dialog permanent în domeniul protecției consumatorilor de servicii financiare nebancare din cadrul ASF. Proiectul de lege CEETAR existent în Parlamentul României reprezintă o transpunere a legii de funcționare a experților tehnici din Germania, iar acel proiect de lege va avea rol orientativ pentru construirea normei constatatorilor tehnici din România”, a concluzionat prim-vicepreședintele ASF.