Editura Evenimentul și Capital a organizat marți, 14 februarie, masa rotundă „Provocări și oportunități în piața asigurărilor“. Dezbaterea interactivă, care a reunit principalii actori implicați în acest domeniu, a abordat o serie de subiecte la zi, cu impact direct asupra societății și economiei. Discuțiile au fost moderate de profesorul universitar Dragoș Huru, de la Academia de Studii Economice.
O primă provocare a fost adusă în atenție de către Iulius Firczak, secretarul general al Comisiei pentru buget, finanțe și bănci din Camera Deputaților. Acesta a abordat direct modul de reglementare în domeniu.
„Sunt destul de multe probleme pe piața asigurărilor. Iar presiunea publică și cea mediatică sunt crescute asupra decidenților. Acest lucru ar necesita ca circuitul să fie unul mai scurt. Decidenții din Executiv reacționează la presiunea publică, cer de la ASF soluții rapide, vin cu ordonanțe care trebuie să treacă prin Camera Deputaților. (…) Trebuie să existe un circuit normal al rezolvării problemelor, nu unul pompieristic. Trebuie să avem astfel de dezbateri, să punem toate problemele pe masă și să vedem care pot fi soluțiile. (…) Actuala conducere ASF trebuie să înțeleagă că trebuie să crească încrederea populației în produsele de asigurare. Și să colecteze problemele generate de fiecare tip de asigurare în parte.“, a explicat Iulius Firczak.
Care sunt obiectivele ASF pe 2024
În acest context, Camelia Vlădescu, șef Serviciu supraveghere, control intermediari și canale alternative în cadrul Autorității de Supraveghere Financiară, a prezentat succint obiectivele ASF pe anul în curs. Potrivit acesteia prioritățile pe anul în curs prevăd asigurarea stabilității financiare și o funcționare sănătoasă a pieței asigurărilor.
„Ne dorim o îmbunătățire a supravegherii și nu ne referim doar la societățile de asigurări, ci și la intermediarii de asigurări. De asemenea, urmărim o creștere a protecției consumatorilor în această zonă“, a precizat Vlădescu.
Conform sursei citate, în piața din România activează 25 de societăți de asigurare. „Concentrarea pieței este una din vulnerabilitățile pe care le avem în vedere. Chiar dacă gradul de concentrare pe zona RCA nu mai este ca acum un an, doi, când cei doi mari jucători aveau peste 70% din piață. Acum vorbim de o cotă de 54% deținută de trei societăți. Ne dorim ca, în perioada următoare, să avem mai mulți jucători în piață“, a precizat reprezentantul ASF.
Totodată, la nivelul pieței, în septembrie 2023, figurau 259 de companii de brokeraj active în distribuția produselor de asigurare.
Poziția ASF a fost completată de Cristina Brănescu, Șef Serviciu supraveghere și control conduită și scheme de garantare în cadrul autorității: „ASF încurajează intrarea pe piață a noilor jucători. Dar în ultimii ani s-a înregistrat o creștere a subscrierilor de asigurări din partea sucursalelor. Sunt societăți autorizate în alte state membre care distribuie și vând produse de asigurare în România. Avem 15 sucursale foarte active pe piața locală. Au subscris în primele 9 luni ale anului trecut circa 2 miliarde de lei. Creșterea este de aproximativ 50% față de perioada similară a anului trecut.“, a precizat Brănescu.
Intermediarii fac bine pieței
Dorel Duță, președintele Uniunii Naționale a Societăților de Intermediere și Consultanță în Asigurări din România (UNSICAR), a evidențiat influența benefică a acestei categorii pe piața asigurărilor.
„Faptul că gradul de distribuție este atât de dezvoltat în România se datorează faptului că, apelând la un distribuitor, poți avea acces la o paletă largă de produse. Acesta poate oferi clientului comparații. Drept dovadă, petițiile înregistrate la ASF în ultimii 4-5 ani referitor la distribuitori sunt aproape inexistente. Prin urmare aceștia își fac treaba. Eu cred că acesta este un plus pentru piața din România“, a explicat președintele UNSICAR.
Potrivit acestuia, creșterea gradului de distribuție pentru societățile din afara României înseamnă mai multe soluții puse la îndemâna clienților. „Dacă nu am reușit să găsim soluții în piața noastră, am găsit soluții pentru clienți în afară. Faptul că distribuitorul are un rol important în piața de asigurări este în beneficiul clientului. Pentru că este un accelerator de concurență. Are un rol benefic.“, a concluzionat Dorel Duță.
ONJN caută soluții pentru operatori
Un alt subiect abordat în cadrul mesei rotunde organizate a fost cel al Ordonanţa de urgenţă nr. 82/2023. Actul normativ, care va intra în dezbatere în Parlament, pune o presiune financiară sporită asupra organizatorilor de jocuri de noroc. Aceștia încearcă să rezolve problema apelând la societățile de asigurare.
„Este o situație dificilă în piață pentru că au fost substanțial majorate garanțiile pentru organizatorii jocurilor de noroc. De aceea este necesar să găsim soluții. Organizatorii sunt într-o situație destul de dificilă pentru că nu există în prezent pachete de asigurări sau de garanție care să fie luate în considerare. (…) Cred că piața jocurilor de noroc este destul de atractivă și că pot fi găsite soluțiile urgente necesare, pentru că mulți operatori nu reușesc să asigure această garanție. Altfel, mulți operatori românești mici vor dispărea din piață.“, a explicat Gheorghe Gabriel Gheorghe, președintele Oficiului National pentru Jocuri de Noroc (ONJN).
Un punct de vedere susținut și de Narcis Godeanu, secretarul general al ONJN, care, deși consideră OUG 82/2023 drept un semnal de maturitate al industriei jocurilor de noroc, consideră vitală apariția unui produs de asigurare dedicat. „Deși o parte din operatori au achitat această acoperire de plată, este vital ca ASF, în colaborare cu ONJN și cu ANAF, să încerce să dezvolte cât mai repede posibil un produs care să acopere această nevoie. Este o nevoie acută de acest produs.“, a precizat Godeanu.
De ce are nevoie piața asigurărilor
Nevoile industriei jocurilor de noroc au fost detaliate de avocatul Marius Pantea. „Avem nevoie ca asiguratorii să identifice rapid soluții care să permită organizatorilor să beneficieze de asigurarea de garanție. În prezent, în piața jocurilor de noroc este un adevărat haos pentru că ordonanța din octombrie a mărit nivelul garanțiilor la cote alarmante. Un operator de jocuri de noroc are de plătit garanții în 1 și 7 milioane de euro anual. Garanții care pentru piață sunt imposibil de suportat“, a precizat Pantea.
Potrivit acestuia operatorii din această industrie are nevoie de trei tipuri de asigurări. „Prima este cea de garanții. Apoi este nevoie de asigurări pentru desfășurarea activității, respectiv ale mijloacelor de joc. Sunt importante, deoarece în prezent sunt autorizate aproximativ 80.000 de mijloace de joc. Al treilea tip este cel pentru asigurarea angajaților – există 40.000-50.000 de angajați în această industrie.“, a declarat avocatul.
Nivelul critic atins atins a fost evidențiat și de către Cristian Pascu, președintele Asociației Organizatorilor si Producătorilor de Jocuri de Noroc din România (AOPJNR). „Sunt circa 250 de operatori din categoria I, din care 30 până la 50 care au reușit să depună acele garanții să rămână în piață. Dar asta înseamnă că sunt la limită aproape 200 de operatori care încearcă să se unească sub diverse forme pentru ca să împartă acest efort financiar de 500.000 de euro. Unirea nu este însă simplă, pentru că se răsfrânge asupra licenței. La capitolul online, sunt vreo 30 de operatori, doar 20% pot să achite acele milioane. Ceilalți așteaptă cu nerăbdare acest produs de asigurare.“, a subliniat președintele AOPJNR.
Ce poate face ASF
Cristina Brănescu a prezentat în acest context punctul de vedere al ASF, explicând că autoritatea nu poate interveni foart mult în această direcție.
„Aceste produse de asigurare se încadrează în categoria produselor de asigurare facultative. ASF nu poate interveni foarte mult în politicile de risc și de business ale societăților de asigurare. Ele, în procesul de evaluare a riscului, iau deciziile. Analiza se realizează, în principal, din punct de vedere financiar, și, nu în ultimul rând, ținând cont de valoarea contragaranțiilor cu care potențialul asigurat diminuează riscul.“, a precizat reprezentanta ASF. Brănescu a dat însă asigurăr că autoritatea va discut cu reprezentanții societăților de asigurări problema semnalată de industria jocurilor de noroc.
Mesajul final al evenimentului i-a aparținut fostului vicepreședinte ASF, Mihai Ursache: „După părerea mea, trebuie, încet-încet, să ne luăm mâna de pe piețe. De pe orice tip de piață, fie că este piață de capital sau de asigurări. Piața trebuie să evolueze liber. (…) Iar piața asigurărilor trebuie decisă de asiguratori. ASF trebuie să creeze cadrul pentru ca asiguratorii să creeze o piață sănătoasă în România.“
Masa rotundă „Provocări și oportunități în piața asigurărilor“ a fost organizată de Editura Evenimentul și Capital cu sprijinul Master Communications Intl., Paid România, Cabinetul avocat Marius Pantea și Economistul.
